Hmmm…

  1. Cred ca incearca sa imite ceva sau pe cineva…

    iulie 12, 2008 by Andrei Sălăgean

    Categories: Hmmm..., la grămadă | No Comments

  2. Rockeri nebuni sau oameni retardati ?

    iulie 9, 2008 by Andrei Sălăgean

    Categories: Hmmm..., la grămadă | 1 Comment

  3. Matematica si iar matematica

    iulie 2, 2008 by Andrei Sălăgean

    1 x 8 + 1 = 9
    12 x 8 + 2 = 98
    123 x 8 + 3 = 987
    1234 x 8 + 4 = 9876
    12345 x 8 + 5 = 98765
    123456 x 8 + 6 = 987654
    1234567 x 8 + 7 = 9876543
    12345678 x 8 + 8 = 98765432
    123456789 x 8 + 9 = 987654321

    1 x 9 + 2 = 11
    12 x 9 + 3 = 111
    123 x 9 + 4 = 1111
    1234 x 9 + 5 = 11111
    12345 x 9 + 6 = 111111
    123456 x 9 + 7 = 1111111
    1234567 x 9 + 8 = 11111111
    12345678 x 9 + 9 = 111111111
    123456789 x 9 +10= 1111111111

    9 x 9 + 7 = 88
    98 x 9 + 6 = 888
    987 x 9 + 5 = 8888
    9876 x 9 + 4 = 88888
    98765 x 9 + 3 = 888888
    987654 x 9 + 2 = 8888888
    9876543 x 9 + 1 = 88888888
    98765432 x 9 + 0 = 888888888

    1 x 1 = 1
    11 x 11 = 121
    111 x 111 = 12321
    1111 x 1111 = 1234321
    11111 x 11111 = 123454321
    111111 x 111111 = 12345654321
    1111111 x 1111111 = 1234567654321
    11111111 x 11111111 = 123456787654321
    111111111 x 111111111=12345678987654321

    Categories: Hmmm... | No Comments

  4. The fastest thing

    iunie 30, 2008 by Andrei Sălăgean

    An office manager was given the task of hiring an individual to fill a job opening. After sorting through a stack of resumes he found four people who were equally qualified. He decided to call the four in and ask them only one question. Their answer would determine which of them would get the job.

    The day came and as the four sat around the conference room table, the interviewer asked, „what is the fastest thing you know of?” Acknowledging the first man on his right, the man replied, „A thought. It just pops into your head. There’s no warning that it’s on the way, it’s just there. A thought is the fastest thing I know of.”

    „That’s very good,” replied the interviewer. „And, now you, sir,” he asked the second man.

    „Hmmm . . . Let me see. A blink! It comes and goes and you don’t know that it ever happened. A blink is the fastest thing I know of.

    „Excellent!” said the interviewer. „The blink of an eye, that’s a very popular cliche’ for speed.”

    He then turned to the third man, who was contemplating his reply,

    „Well, out at my dad’s ranch, you step out of the house and on the wall there’s a light switch. When you flip that switch, way out across the pasture the light on the barn comes on in less than an instant. Yep, turning on a light is the fastest thing I can think of.”

    The interviewer was very impressed with the third answer and thought he had found his man. „It’s hard to beat the speed of light,” he said.

    Turning to Bubba, the fourth and final man, the interviewer posed the same question.

    Old Bubba replied, „after hearing the previous three answers, it’s obvious to me that the fastest thing known is diarrhea.”

    „What?” said the interviewer, stunned by the response.

    „Oh sure,” said old Bubba. „You see, the other day I wasn’t feeling so good, and I ran for the bathroom, but before I could think, blink, or turn on the light, I had already crapped in my pants.”

    Bubba got the job.

    Categories: Hmmm..., very funny | No Comments

  5. Apel cu taxa inversa la filozofie

    iunie 25, 2008 by Andrei Sălăgean

    Epicur

    Repere biografice

    Născut în insula Samos, fiu al atenianului Neocles, Epicur trăieşte perioada de decadenţă a lumii greceşti, după dominaţia exercitată de Filip al Macedoniei şi de către fiul său Alexandru cel Mare. Epicur îşi urmează părinţii în exil la Colofon, unde se afirmă ca profesor de filosofie.
    Ţine prelegeri în Mytilene (311 î.Hr.), unde se împrieteneşte cu Hermachos, viitorul său succesor, iar apoi în Lampsacos (310 î.Hr.). Haosul exterior al cetăţii îl determină să propovăduiască o reîntoarcere asupra vieţii interioare. În 306 î.Hr., el cumpără o grădină (kepos), un teren situat la nord-est de Atena, unde va rămâne până la moarte. Aici adună o comunitate de prieteni care trăiesc în jurul maestrului, îndepărtaţi de viaţa politică. Îşi deschide propria şcoală de filosofie care rivaliza cu Academia şi Peripatos. Prin activitatea de la Atena, Epicur pune bazele unui nou curent filosofic – epicurismul – cu un puternic ecou până la sfârşitul lumii antice. Ca şi în cazul lui Socrate, pe care îl aprecia, moartea lui Epicur a fost aceea a unui înţelept senin şi perfect stăpân pe el.

    Scrieri

    Diogenes Laertios menţionează 40 de titluri din opera lui Epicur, remarcabile prin claritatea şi accesibilitatea stilului şi a limbii. Până la noi au ajuns 3 scrisori, Catheismul celor 40 de sentinţe (Kyriai doxai) şi fragmente disparate din restul operei, în primul rând din cea mai importantă dintre lucrările sale, Peri physeos (Despre natură).
    Filosofia lui Epicur este construită din trei părţi:

    * Kanonika (Logica), necesară pentru distingerea adevărului de fals
    * Physika (Fizica), ce propune o explicaţie filosofică a naturii
    * Ethika (Etica), care tratează despre condiţiile vieţii fericite.
    Ordinea acestor trei părţi este importantă: ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea oferă, graţiei canonice, cunoaşterea naturii, care îi va permite înţeleptului să fie fericit.

    Morala

    Urmând învăţăturile lui Democrit, Epicur propune explicaţia atomistă a naturii: lumea este compusă din elemente minuscule şi indivizibile, atomii. Pentru Epicur, numai această concepţie despre natură poate fonda morala autentică, adică ataraxia (în gr., absenţa tulburării), eliberându-ne de mitologiile populare, de spaimele deşarte şi de superstiţiile care se alimentează în realitate din ignoranţa noastra cu privire la natura lucrurilor.
    Astfel, dacă zeii sunt indiferenţi, nu avem de ce să ne temem de ei. Dacă sufletul nu este decât un compus material de atomi, nu avem de ce să ne temem nici în legatură cu călătoria lui în regatul morţii, sau în legătură cu diferitele reîncarnări, credinţe obişnuite pentru greci. Nu avem, de asemenea, de ce să ne temem de moarte, care este descompunerea compusului material din care suntem alcătuiţi, corp şi suflet, şi care nu este deci, decât privare de senzaţii. „Moartea nu înseamnă nimic pentru noi”, căci atunci când suntem noi, ea nu este, iar când survine, noi nu mai suntem. Întrucât nu există lumea de dincolo, fericirea înţeleptului trebuie să se realizeze în această lume.
    Senzaţia, care este criteriul cunoaşterii, este şi ghidul care ne face să căutăm plăcerea şi să fugim de durere. Acestă fericire va consta deci în satisfacerea plăcerilor, printre care acelea ale inteligenţei. Morala lui Epicur este un hedonism (din grecescul hedone, plăcere). Hedonismul epicurian nu constituie totuşi o apologie a plăcerii şi a lipsei de măsură. El promovează o justă reglementare a plăcerilor, viaţa înţeleptului fiind temperată, contemplativă şi virtuoasă.

    Categories: Hmmm... | No Comments