grigore

  1. unul din momentele alea

    septembrie 28, 2025 by Andrei Sălăgean

    Grigore adormise iar eu mai pierdeam vremea la laptop cu o bere. S-a trezit de două ori să îmi ceară apă și a băut de parcă era întors din oraș după o beție cu prietenii. A doua oară când mi-a cerut apă, i-am adus minerală, mi-a zis că vrea plată, i-am zis că … nu mai avem plată, doar minerală, a zis foarte clar că vrea plată. După ce i-am adus plată, mi-a zis că el vrea minerală. I-am adus până la urmă iar minerală și i-am zis să mă strige când vrea să facă pișu. Peste două minute am auzit „taaaatiiiii, fac pișuuuuu”. L-am luat din pătuț, l-am pus la oliță și stăteam jos lângă el ca să își sprijine capul pe mine. În timp ce așteptam să termine, a băgat un râgâit serios că am simțit tot grătarul și micii din el. L-am văzut cum se screme și a zis că face și caca, așa semi adormit cum era. În timp ce eu căutam șervețelele, „printre aburii de beție” mi-a zis de nicăieri, „tati, te iubesc!”; trebuie să recunosc, m-a luat pe nepregătite. Cam asta e tot ce contează în viață. L-am șters la cur, l-am pus înapoi în pătuț și și-a continuat somnul.


  2. mașinile e viața

    mai 4, 2025 by Andrei Sălăgean

    La începutul anului, după o scurtă vizită la bunici, Grigore a început să știe ce mărci de mașini avem noi. Iar de aici orice plimbare prin oraș a devenit mult mai interesantă și mai puțin plictisitoare. La orice pas descopeream o mașină nouă, o marcă nouă. De unele era impresionat mai mult, de altele nu prea. Pe unele „le pornea” el, pe altele mami, iar pe altele eu. Bine, bine, tot tractoarele și excavatoarele erau punctul principal de atracție, dar măcar acuma aveam un nou subiect de discuție. Când i-am zis prima data de marca Volkswagen, mi-am dat seama ca e prea lung și prea complicat, așa că am simplificat și i-am zis ca noi avem Tiguan. Era mai ușor de pronunțat și de ținut minte; atâta tot că acum orice vw vedem pe stradă, pentru el e Tiguan. Mai aștept să mai treacă un pic de timp și o să ajungem și la marcă vs model.

    Am observat că atunci când ne plimbăm pe stradă, trebuie „să se întâmple ceva” la fiecare pas, altfel se plictisește. Și acuma că am descoperit mașinile, rulotele, camioanele, în principiu cam orice are roți și volan, simt că ăsta e primul nostru punct comun. Și putem discuta despre asta și simt pasiunea lui pentru ceva ce-i place. Și e fain.