1. Vis mindfuck

    2 februarie, 2012 | Andrei Sălăgean

              M-am trezit, am scris asta pe telefon: „Armata chinezească omorât pe cineva important cu ditai săbiocu, stat la cineva ciudat pe o insulă găsită cu gpsu lângă Costa Rica. Iau avion acasă. Bogdan face armata acolo.” și m-am pus la somn iar.

              Cam asta am visat eu noaptea trecută, inspirat fiind și din ultimele evenimente. Nu știu cum se făcea că eram cu încă cineva, nu știu cine, și ne plimbam prin mulțime când la un moment dat ceva împărat chinez sau japonez sau ce era ne zice că ne omoară. Și ne tot amenință și ne zice destul de multe când la un moment dat îmi dau seama că eu am în mână o ditai sabia, ca în desenele alea manga. Și pac! îl omor, eram speriat și n-am știut ce să fac. Sau cred că trebuia să il omor, nu îmi dau seama. Și în momentul acela toată lumea se agită și forfotă mare, cam ca și în Assassin’s Creed când omori pe cineva. Și vin gărzile la noi și mai vine încă un tip important care și el începe să ne zică ceva. Și bam! bag sabia și în el. Nu îmi dau seama exact care era treaba dar asta trebuia să fac. Agitație mare din nou și nu știu cum, ne furișam pe langa ceva pereți și fugim. Și fugeam eu cu fuga aia din vise, ca parcă fugeam în reluare și numai corpul meu nu vroia să fugă mai tare, și îmi era frică să nu ne ajungă. Nu ne-au ajuns.

             Am ajuns la un moment dat la o casă lângă mare și tanti de acolo ne-a primit și ne-a oferit cazare, era o chinezoiacă tare nice. La știri tot apăreau imagini cum liderul lor mare și drag a murit, (presupun că avea legătură cu moartea lui kim jong-il) iar nouă ne era frică să nu apărem și noi ca și persoane wanted. N-am apărut. Apoi cumva am găsit internet la telefon (ca și de revelion) și am intrat pe google maps și căutam cu GPSul să văd unde mama dracului suntem. Apăream undeva pe o insulă lângă Costa Rica. Începeam deja să facem planuri cum să ajunge acolo și să luam avionul spre casă. Cumva am ajuns și acolo și m-am întâlnit cu bunica și cu altă bătrână chinezoiacă și păreau că se înțelegeau foarte bine pentru că bunica vorbea limba lor. Am întrebat de ceva direcții și apoi am plecat. Nu mai știu unde am plecat.

             Între timp m-am trezit și am mers la baie și visul s-a mai întrerupt. Îmi mai amintesc că la un moment dat îl vedeam pe vărul meu, Bogdan cum făcea el armata acolo. Era în ceva cămașă dinaia verde și cu pantaloni tot verzi dar de o culoare puțin mai închisă. Și avea o tunsoare din aia de soldat și băga la flotări și parcă la un moment dat o luat a palmă după cap dar nici nu a clipit pentru că el era un dur. Cam așa ceva îmi aduc aminte. A fost un vis destul de ciudat.


  2. Nu pot să învăț dacă

    30 ianuarie, 2012 | Andrei Sălăgean

    • 1. Mi-e foame.
    • 2. Nu e curat în cameră.
    • 3. Nu am un pahar de apă lângă mine.
    • 4. Nu e ordine pe birou.
    • 5. Nu am spălat vasele.
    • 6. Nu am făcut un duș astăzi.
    • 7. Am prea multe iconițe pe desktop.
    • 8. Wallpaperul nu e în conformitate cu starea mea de spirit.
    • 9. Nu am băut destulă apă.
    • 10. Nu e melodia care îmi place mie.

  3. Epic sock matching

    26 ianuarie, 2012 | Andrei Sălăgean


  4. Ca la piață

    25 ianuarie, 2012 | Andrei Sălăgean

             După ce anul trecut m-am chinuit un pic la arhitectura calculatoarelor, anul acesta la proiectare cu microprocesoare m-aș fi mulțumit și cu un 5. Discuția a mers cam ca și la piață.

             -Unu’ de 5 kile.
             Pune ce pune, cântărește și-mi zice:
             –7 kile, rămâne?
             -Rămâne.


  5. Ce facem?

    25 ianuarie, 2012 | Andrei Sălăgean

             Care e situația? Primele două examene au trecut deja, în 5 ore îl am pe al treilea și treaba merge foarte bine. Le mulțumesc colegilor mei dragi Adina și Popică care m-au ajutat să înțeleg câteva probleme la diferite materii iar astfel notele sunt excelente, mai bune chiar decât mă așteptam.

              Ce urmează? Urmează un examen foarte impoartant, poate cel mai important dintre toate. Este foarte important dintr-un motiv foarte simplu și acela că este ușor și că se poate lua notă mare. De aceea m-am trezit puțin în noapte ca să mai repet una alta și să mă asigur că toate merg conform planului. Ar fi păcat să stric tot ce am adunat până acum cu o notă slabă la această materie.

              Dar mai departe? Să iau bursă numai, că planuri mari am. Am pus ceasul să sune la ora 02:00 și după ce m-am trezit am vrut să îl mai prelungesc puțin. Dar apoi mi-am adus aminte de un curs de iarnă unde aș putea aplica pentru co-organizator. Poze, vise, idei, gânduri au apărut brusc și n-am mai putut să închid ochii. Un lucru e clar, trebuie să învăț, să iau notă bună azi, să continui tot așa și la celelalte și o să fie bine. Ce facem? Poi reușim, ce să facem?!