Sălăgean Andrei-Cristian, ăsta-s eu și încet, încet încep și eu să mă obișnuiesc cu mine. În continuare îmi place să cred despre mine că sunt Născut pentru a reuși și vreau să le fac pe toate. Vreau să iau bursă la facultate, să lucrez part-time pentru bani de buzunar, să mă implic cât mai mult posibil la BEST și vreau să am timp pentru prieteni. Nu în ultimul rând vreau să fiu și sănătos. Și când am atâtea de făcut, trebuie să fiu foarte atent la cum îmi aranjez timpul. În continuare reușesc să fac totul chiar la fix. Am mai ratat un tren de mers acasă dar aia nu a fost așa mare bai. Eu îmi fac treaba cel mai bine în ultimul moment. De ce? Încă nu îmi pot da seama, poate pentru că îmi place aventura, îmi place să mă agit așa un pic înainte să știu că totul e ok. Am rezervat 4 bilete de autobuz din ultimele 4 posibile, am ajuns la autocar sau la treb cu 5 minute înainte să plece și proiectele le-am predat toate cu bine dar la limita termenului. Ăsta-s eu! Mă bucur acum din plin, că cine știe ce o să fac după ce mă angajez full time?! Noi să fim sănătoși 🙂 .
Ăsta-s eu
29 noiembrie, 2012 | Andrei Sălăgean
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | No Comments
Un weekend altfel
20 noiembrie, 2012 | Andrei Sălăgean
A fost un weekend foarte frumos și interesant în același timp. M-am simțit bine alături de oamenii de la BEST și pot spune că m-am și relaxat puțin pentru că am dormit mai mult decât în orice noapte din timpul săptămânii. Partea cea mai frumoasă a fost că am ținut și un training. Nu eram cel mai pregătit pentru așa ceva iar la început nici nu eram sigur dacă vreau să o fac. Un YOLO și un „fuck this shit” au fost de ajuns și am dus treaba la final în stil caracteristic: la limită dar într-un mod bun și cu feedback pozitiv primit. Mă bucur că am făcut-o și pe asta.
Și normal că dacă weekendul se termina doar așa, nu era destul, așa că seara am acceptat să merg și la un fotbal. Era un pic friguț afară dar cum nu mai jucasem de ceva vreme, nu am putut să refuz. A vorbit cineva cu portarul și am rezolvat să jucăm doar cu 5 lei. Dar nu jucăm nici o jumătate de oră și la o fază mai ciudată mă ciocnesc de un jucător și ne lovim cap în cap. Pentru o fracțiune de secundă m-am gândit: „Oai, parcă mă doare capul… sper că nu m-am lovit prea tare… sper că nu mi-am spart capul…” și în clipa următoare deja mă uitam după minge să continui faza. M-am oprit când l-am auzit pe celălalt că și-a spart capul. Am pus și eu mâna la frunte și am dat de sânge. Am urcat rapid în cameră să mă șterg și să îmi pun o compresă. Am chemat și salvarea ca să fim siguri că totul e ok. Eu am scăpat mai ușor cu doar o tăietură mai mică, celălalt nu a fost la fel de noroc, 4 cm de arcadă spartă… Noi să fim sănătoși 🙂
Mi-a fost dor de un weekend mai special. Prea oblu au mers lucrurile în ultima vreme. Dar nici să nu exagerăm !
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | 1 Comment
Regional Meeting
8 noiembrie, 2012 | Andrei Sălăgean
Începând de joi și continuându-se pe weekend, 1-4 noiembrie, am fost la o cabană la Măguri Răcătău pentru o întâlnire regională la BEST. Au fost 4 zile foarte productive unde în mare am avut ocazia să cunosc oameni din Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria și altele țări, alături de care să lucrez și să mă simt bine. Work hard, party harder.
Față de alte evenimente care s-au mai ținut la cabane, aici accentul s-a pus mai mult pe partea de traininguri, sharing sessions, workshopuri sau case-studyuri. Doar pentru că în timpul zilei eram mai mult ocupați cu partea de lucru, asta nu însemnă că seara nu țineam câte un party. Poate că în prima noapte am lăsat-o mai moale și m-am culcat undeva pe la ora 2, dar am avut grijă în următoarele seri să mă pun în pat doar pe la 6-7 dimineața. Multe s-ar putea spune despre tot și orice dar pe scurt, eu m-am simțit bine, m-am motivat, am făcut sharing ca de la HR la HR.
Și cum multe lucruri trec prin stomac, la evenimentul acesta am văzut că-mi priește bine când sunt în apropierea mâncării. Fie că am fost în sala de logistică sau în bucătărie, eu m-am simțiti bine și am apreciat că mâncarea a fost gratis. A fost un RM memorabil 🙂
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Poze | No Comments
O lună
1 noiembrie, 2012 | Andrei Sălăgean
Am avut o lună de octombrie incredibilă. Nici nu am apucat să îmi dau seama că am intrat și eu în anul 4 și că mai am un an și termin. Cumva, cumva, nu mi-am găsit nici timp să scriu.
Cu 4 ani și o lună în urmă îmi aduc aminte cum fugeam eu prin Cluj dintr-o parte în alta la primele mele laboratoare și seminarii și nici nu știam ce o să mă aștepte. […] După un scurt moment în care mi-am adus aminte momentele cele mai frumoase revin în prezent și mă văd aici, acum. Dacă aș zice că au trecut repede 3 ani de facultate, ar fi doar din cauză că mă cam lasă memoria, dar eu sunt sigur că a trecut normal și am petrecut multe momente awesome. Veni, vidi, vici!
Dar revenind în prezent, octombrie 2012, chiar a fost o lună mai interesantă, din diferite puncte de vedere. Mi-am făcut un prieten nou, tipul de la magazinul de șaorma. Și chiar acum în timp ce scriam mi-am dat seama că nu sunt un prieten foarte bun deoarece nu știu cum îl cheamă. Ideea e că în ultima vreme nu am mai apucat să mănanc în cămin așa că îmi trebuia ceva rapid și bun. Dar șaorma de aici nu e una oarecare, are ceva mai special și anume felul în care este făcută, felul în care este „rulată”. Tipul ăla-i cel mai tare, eu de la el o să cumpăr de acuma încolo și noroc bun.
Mai nou la cursuri e din ce în ce mai mindfuck. La marketing m-am simțit ca la orele de română din liceu când discutam despre suflete și demiurgi. La celalte mă simt normal, cu laptopul în față, trimit mailuri și mai lucrez una alta la un proiecte. Din când în când mai zic și eu câte ceva și mă rog ca nu cumva să fi repetat ce poate a zis altcineva. La majoritatea laboratoarelor aștept să se termine ca să merg să fac altceva cu excepția unuia unde stau atent. Avem un profesor „narator” care știe să „vorbească pe limba noastră” și nu e plictisitor deloc. Știe să ne povestească și nu se oprește până ora lui nu s-a terminat. La licență… merge treaba, cred.
Și acum ca să închei în stil de horoscop, o să vă povestesc și despre bani, ca despre prieteni și carieră am zis. Banu vine! Cu 3 surse de sponsorizare, mă simt ca un semi-boss. Și ca un boss care se respectă, am mai zis și o mai zic, nu prea mai am timp în care să nu am ce face. Dar eu știu că noi ca oameni, putem face ca totul să fie bine. Și-mi aduc aminte de acele zile care pur și simplu au început perfect și au continuat așa toată ziua. Momentan, „am o treabă cu oameni” și trebuie să o fac cât mai bine. Scorbaciul e mai fermecat ca niciodată și sper, sper ca anul acesta să-l pun în cui să se odihnească. Sănătate, că-i mai bună decât toate !
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | No Comments
De lucru
4 octombrie, 2012 | Andrei Sălăgean
Și-am și lucrat vara aceasta. Și-am facut-o fericit, cu plăcere și simț de răspundere. Am găsit internshipul perfect unde m-au lăsat să încep să încep mai târziu, m-au plătit și au înțeles faptul că la final nu mă pot angaja.
De îndată ce s-a terminat summerul, luni la prima oră, m-am și prezentat la noul birou, cu laptopul și cu pofta de a scrie cod. Încă îmi mai stătea puțin capul la oamenii cu care m-am simțit bine timp de două săptămâni, nu eram cel mai fericit când suna alarma dimineața și nici laptopul nu se mișca chiar așa de repede cum eram obișuit de la calculator, dar asta-i viața. După vreo săptămână am intrat în normal. Seara mă puneam mai repede la somn, dimineața mâncam câte un ditai bolul cu cereale și am învățat să am răbdare cu laptopul. Cu alte cuvinte, eram mai ordonat.
În nici un moment nu m-am simțit ciudat la lucru. Simțeam că e la fel ca și zilele când lucram la proiectele de la facultate doar că nu puteam să mănânc și să dorm oriunde și oricând vreau mușchii mei. M-am simțit bine și poate cel mai important lucru a fost că erau numai oameni tineri la lucru și astfel nu am participat la discuții “Băsescu e de vină că am pensia mică…” sau altele. Și nici obosit nu veneam de la lucru, doar că după ce mâncam, mă uitam la un serial, citeam din mailuri și mai jucam ceva pe internet, nu mai aveam chef de nimic. Și uite așa a trecut o vară întreagă aproape. Diferența față de celelalte vacanțe se făcea când venea salariul, era feelingul acela care te făcea să zici în capul tău, “No așa da!”.
S-a terminat luna septembrie, s-a terminat și internshipul meu și a trebuit să las PHP-ul și toate celelalte pentru un alt “job”. La “noul loc de muncă” se cam schimbă toate regulile și e pe perioadă de un an. Tot ce rămâne neschimbat e faptul că o să lucrez cu oameni faini și o să o fac cu plăcere, spor numai să am.
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | No Comments
