rezmuatul anului

  1. Anul 2012 (1-4)

    decembrie 28, 2012 by Andrei Sălăgean

             Frigul de pe lume. Așa s-a nimerit anul acesta că în două dăți am reușit să rabd frig ca un erou. Doar iarna, prima dată la începutul anului în februarie în Timișoara și acum în decembrie în Budapesta, frigul a reușit să mă surprindă și să mă facă să înțeleg cât de importante sunt izmenele. N-a fost frumos, m-am adăpostit unde am putut, am reușit să trec peste, dar nu vreau să mai trăiesc astfel de experiențe. Am învățat că vara te poți ascunde mai ușor de căldură decât iarna de frig.

             Un prieten foarte bun. Primăvara aceasta am cunoscut-o pe Mery, când am participat amândoi ca și co-organizatori la EBEC în Iași. O fată foarte nice, cu care mă înțeleg de minune și râd cu orice ocazie. Deși ea e din Cracovia, Polonia, de atunci am reușit să fac două vizite până acolo și a fost foarte frumos. Fraza care ar caracteriza-o poate cel mai bine ar fi „Be nice to people”. Momentan ne-am antrenat într-o provocare pentru funcțiile noastre, ea ca RA (Regional Advisor) iar eu ca HR, amândoi vrem să facem o treabă awesome. Am învățat că pentru un prieten bun, distanța nu contează.

             Epic win. Media 8 pe primul semestru, media 8 pe al doilea semstru, asta înseamnă bursă și mai exact 280 lei pe lună. Anul acesta am reușit! după multe lupte cu materiile nenorocite, am atins și eu pragul magic și am luat bursa vieții. Doi ani la rând am fost la limită, am fost foarte aproape, nu m-am dat bătut și uite că până la urmă s-a întâmplat. Am fost așa de fericit că instant am simțit nevoia să fac „ceva”, așa că „am plecat în aventură”, prima dată în Podgorica iar apoi în Cracovia. Am învățat că premiul e cu atât mai bun cu cât te bați mai mult pentru el.

             Președinte?. Poate cel mai frumos moment al anului a fost acela când am candidat ca să devin președinte BEST Cluj-Napoca. Atunci am simțit eu că sunt „Născut pentru a reuși”, am dat ce-am vrut eu să fie cel mai bun din mine. Știam că nu va fi ușor, dar nici nu va fi greu, știam că totul se termină în 1-2 minute, totul este decis de niște oameni.Ei bine nu am ieșit președinte, pe moment pentru vreo 2-3 minute am fost puțin supărat pe mine, apoi mi-a trecut. La sfârșitul acelei zile am învățat că pentru mine nu e neapărat important să câștig atâta timp cât „reușesc„.

    Categories: Ăsta-s ieu, BEST, Creatii proprii, rezmuatul anului | No Comments

  2. Anul 2011 (II)

    decembrie 30, 2011 by Andrei Sălăgean

             Momentul când m-am plimbat mai mult. Vara aceasta la Summer Course în Cluj, pe scurt, a fost foarte frumos. Am cunoscut oameni din toată Europa și timp de două săptămâni ne-am distrat non-stop. A fost mai ceva ca și petrecerile din povesti care țineau 3 zile și 3 nopți, aici se țineau în fiecare seară. Ultima dintre ele a fost în l’Atelier și a fost așa…ca ultima. Am plecat spre cămine din centru și m-am gândit că dacă timpul tot nu are răbdare cu mine, să lungesc drumul. Și-am făcut-o în stil mare și mă bucur că am făcut-o. A fost un drum luuuung.

             Momentul când corpul(nasul) a cedat. Mi s-a întâmplat de două ori anul acesta. Prima dată în perioada presesiunii când eram foarte ocupat cu proiectele iar a doua oară pe final la Summer Course. Prea multe nopți nedormite, agitație, stres, alcool, entuziasm și nesăbuire au fost rețeta perfectă pentru ca sângele să iasă la o gură de aer. Trei zile de repaus total de la orice activitate solicitantă și mi-am revenit. În prima parte, aveam o vorbă pe la ora 2 noaptea, „mă pun să dorm 3 ore și mă trezesc după să mai lucrez”. Tot atunci am aflat ce frumos cântă păsărelele dimineața pe la ora 5.

             Momentul când m-am simțit plictisit. Vara aceasta după ce am terminat toată activitatea cu BESTul, după ce am trecut de Summer Course și Cultural Exchange, am ajuns acasă. O săptămână de odihnă, apoi una de trântorit/lenevit și deja îmi venea să ma urc pe pereți. Pur și simplu nu mai aveam ce face. Din când în când mai mergeam la un fotbal, mai ieșeam la o bere, dar atât. Toata ziua la calculator, îl butonam de dimineața până seara. A fost prea bruscă trecerea de la „agitația” Clujului la liniștea Bistriței. Pur și simplu îmi doream să înceapă facultatea, simțeam nevoia să învăț ceva, sau pur și simplu să merg la un curs și să adorm pe vocea lină a profesorului care predă. Măcar la anul o să am practică.

             Momentul când am făcut pe turistul. Din diverse motive, la finalul verii, am simțit nevoia să călătoresc. Cel mai ușor și mai ieftin era o tură prin Balcani, adică Bulgaria, Macedonia și Serbia. Am făcut un plan, am mai găsit un om ca să nu merg singur, și-am pornit la drum. Am cunoscut oameni și locuri noi și am rămas cu amintiri frumoase. Mi-am făcut prieteni cu care sper să mă reîntâlnesc, mi-am uitat o haină prin Skopje, am împărțit țuică peste tot pe unde am fost, am ratat trenul de întoarcere în România și am fost Rick Rollat într-o gară. Parcă acuma mă văd pe trenul de la Belgrad spre Novi Sad, ce ardeam eu de nerăbdare să ajung acolo. A fost foarte frumoasă călătoria.

             A fost un an minunat. De la 2012 îmi doresc să fie cel puțin la fel de bun și să am la fel de multe de povestit la finalul lui. Și cel mai, cel mai mult îmi doresc să reușesc acolo unde anul acesta nu am reușit.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, rezmuatul anului | No Comments

  3. Anul 2011

    decembrie 29, 2011 by Andrei Sălăgean

             Anul 2011 a fost unul foarte frumos, cu multe momente interesante și de neuitat. Un rollercoaster în toată regula, pot zice chiar un an cum nu am mai avut până acum. În continuare o să enumăr câteva din năzdrăvăniile de anul acesta în ordinea în care mi le aduc aminte.

             Cel mai emționant/awesome moment. Vara aceasta, eram la malul Dunării, în Novi Sad, când am mers să o vizitez pe Milena. Stateam pe câte un scaun de lemn, pe plajă, între noi era o masă cu două Jelen și amândoi eram cu fața spre apă. Mă jucam cu picioarele în nisip, soarele atunci apunea și se adunau niște nori de ploaie. Stăteam liniștit, vorbeam aiurea despre una alta și priveam spre cer. Am realizat momentul și am zis, „Asta-i viața!”. Peste o jumătate de oră eram sub o umbrelă și ne adăposteam de ploaie.

             Momentul meu de glorie.Anul acesta am candidat să organizez EBEC (European BEST Engineering Competition). Am stat o noapte întreagă să îmi pregătesc candidatura, că a doua zi mai închideam câte un ochi din când în când. Am fost ales coordonator cu 100% voturi pozitive și am început treaba. Am fost eu fericit atunci, dar și mai tare m-am bucurat când am terminat și am văzut că treaba a ieșit bine. Am simțit că am realizat ceva, „că am scris istorie”. A fost momentul meu de glorie.

             Cel mai frustrant moment.Nici în anul doi nu am reușit să iau bursă normală deși am fost foarte aproape. Și cu cât am fost mai aproape cu atât a fost și mai enervant. Ca de fiecare dată a fost o materie la care am dat-o în bară, și nu trebuia, iar apoi am încercat să revin, dar nu s-a putut. A fost tot NOT close enough! Sper ca la anul să opresc seria de ghinion și să intru în rând cu lumea.

             Momentul când am descoperit cafeaua NESS.Era seara pe la 8 iar eu a doua zi aveam examen la MES( Măsurători electrice și senzori) de pe la ora 10 parcă. Trebuia să stau o seară întreagă și să învăț așa hardcore. Am aflat că o cafea ness m-ar ajuta. Am făcut una așa cum îmi fac cacaua, am pus câteva lingurițe(3-4). Parcă acuma o văd…era așa de neagră…mai neagră ca noaptea. Un pahar mare, de 400 cred că era, și toată noaptea nu am clipit. Am dat examenul și am luat 9, like a boss. Se pare că e bună și cafeaua asta la ceva.

    va urma…

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, rezmuatul anului | No Comments

  4. 2010 (II)

    ianuarie 11, 2011 by Andrei Sălăgean

             Si dupa cum ziceam ultima data, mi-am facut bagajele si-am plecat in America. Mai bine de doua luni am facut o gramada de lucruri de care sunt mai mult sau mai putin mandru. Off, off !
             Am vandut inghetata, suc, am preparat cannoli iar in timpul liber învârteam niste pizza. Aproape o luna am dus-o tot asa pana cand, „m-am plictisit” si am inceput sa vand haine, crabi, umbrele, scaune, țigări si de ce nu bomboane. A fost experienta vietii mele sa lucrez cu un american-evreu, fost român: combinatia perfect. Dar lucrul imi ocupa doar o mare parte din timp, asa ca cel mai mult conta ce faceam in restul timpului.
             Cu vreo trei saptamani inainte sa plec am inceput sa realizez cat de mult conteaza pentru picioarele mele, drumul facut in fiecare dimineata pana la lucru si statul in picioare. Astfel m-am decis sa „gasesc” o bicicleta. Si cand zic sa „gasesc” ma refer la metoda internationala de a gasi ceva si nu la cea „rommă”. Si-am dat de un bmx ruginit „ca frunezele toamna”(dic!). Si m-am plimbat cu bicicleta aia pana ce-a facut explozie. Era cam ca si asta numai ca nu asa de nouă. Am avut niste aventuri cu ea de si acuma imi curge o lacrima cand imi amintesc. Prin ploaie torentiala, prin soare, cu politia in spate, cu fata în față pe ghidon. Si tot m-am câcat pe mine o data cand duceam pe cineva in fata si m-a depasit politia si s-a oprit la 100m in fata mea. Din fericire s-au dus sa certe niste pescari. Ooooo da!
              Si intr-o dimineata cu bagajele pline dar fara sa stiu cat cantaresc m-am imbarcat intr-o duba si-am pornit sprea aeroport. Aici am mai schimbat dintr-un geamantan in altul ca sa incapa toate lucrurile si sa nu mai trebuiasca sa platesc in plus s-apoi m-am indreptat acasa catre draga mea România. Si dupa aproape o zi de stat in fund am ajuns in Budapesta unde spre surprinderea mea…


             Si odata ce am ajuns acasa am zis ca trebuie sa ma apuc de invatat pentru ca acesta ar fi cam cel mai frumos lucru de facut. Si-am mers sa recuperez ce am pierdut in vara, examenul la MS. Din pacate nu a mers din prima, numai din a doua. Vedeți măi! dl. profesor chiar tinea la noi, i sa facut dor de noi si a vrut sa ne vada de mai multe ori. Si din cauza asta tot o treaba am avut la camin. Nu singur, pana la urma am rezolvat-o si pe asta, ca deh, sunt „Născut pentru a reuși”. Si cand se mai linisteau apele, a inceput faculta. Si apoi a venit BEC-ul unde am zis sa ma „leg la cap” si am fost ales responsabil de marketing. Si foarte fain a fost. Nici n-am clipit bine ca a venit vacanta. Lucrurile deja erau aranjate. After BEC party, Christmas Party, mersul la colindat si revelionul. Si nici aici nu a fost asa de simplu ca le-a trebuit la profesorii ăștia „rai” sa ne lase tema in vacanta. Numai cand eram in clasele 1-4 primeam tema in vacanta. Dar de revelion am fost pe un vapor, pe Bosfor, intre Europa si Asia… asa mai merge parca.
             Si atunci cand nu admiram de la balustrada cum „apa” se loveste de apa, stateam si ma uitam la cer si ma gandeam la ce an am avut. Un an fain, un an plin, un an in care am fost pe 3 continente. Am facut multe de toate, n-am mai scris eu despre toate din diverse motive dar sigur o sa mi le amintesc peste ani. 2010 a trecut, să vină 2011!

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, din SUA, la facultate, rezmuatul anului | No Comments

  5. 2010 (I)

    ianuarie 5, 2011 by Andrei Sălăgean

             Un an bun. Multe de toate s-au intamplat, de la bine la rau, de la agonie la extaz, de la inceput la sfarsit, din 1 ianuarie pana-n 31 decembrie. Cam asa a fost…
              Am incput anul la fel cum incep si anul acesta si cum o sa îi incep si pe urmatorii: cu sesiunea, minunata de ea. A fost o adevarata experienta pentru mine. Am fost asa de fericit ca mi-am luat primul examen incat m-am hotarat sa imi iau un peste, pe Mux Jordan. Au mai urmat apoi si celelalte examene si cand am tras linie… nu prea iesea bine la calcul asa ca m-am decis sa merg si la marire. Nu una, nu doua, ci toate patru. M-am pișat pe ea vacanta si am stat si am invatat ca sa pot sa iau bursa. A urmat o saptamana de neuitat. Am luat 4 examene cu maximul din cat mi-am propus, ba chiar la unul am luat cu un punct mai mult. La ultimul, adica la matematici discrete, trebuia sa trec de la 7 la 8, atat! Din pacate nu a fost sa fie si am ramas cu invatatura de minte.
             Si uite-asa a trecut si luna februarie aproape toata din ea. Restul, ce a mai ramas din ea am pierdut vremea aiurea, deaia nici nu imi mai amintesc nimic din ea. A urmat luna martie, care in principiu nu anunta mare lucru decat niste partiale si inca ceva ce nu mai stiu, daaaaaaaaaar, wait for it… mda, am intrat in BEST. Dupa parerea mea a fost una din cele mai inspirate decizii ale anului, chiar mai buna decat atunci cand am zis sa iau alt bilet la examenul de engleza. Si uite-asa, un an care se anunta destul de linistit a devenit dintr-odata mai plin. Awesome! la propriu si la figurat.
             Aprilie a fost o luna tare faina. A fost ca si partea pozitiva a graficului functiei f(x)=x2. Prima parte nu o mai tin minte, dar a doua… totul se poate vedea aici. Apropo, nu stiu daca v-am spus dar, nu mi-am luat partialul de atunci de la MS. Nici cine stie ce party nu a fost de ziua mea. Dar totul avea sa-si revina la normal in luna mai, sau cel putin asa cred pentru ca nici de atunci nu mai tin minte mare lucru. Era perioada aia misto dinainte de sesiune, oooo da! Mai, tot timpul a fost cam la mijloc, intre Aprilie cu ziua mea si Iunie cu sfarsitul de scoala sau sesiune.
             Si iunie a venit asa brusc si dintr-odata, cu flori de sesiune si parfum de plecat in SUA. Din nou sesiunea a fost tot o adevarata epopee. Rasturnari de situtatie la fiecare pas. Cand totul mergea mai bine atunci se schimba si mergea mai prost. Cand mergea mai prost atunci… defapt nu imi amintesc sa fi mers din rau in mai bine, numai atunci cand am terminat sesiunea, am luat microbuzul si-am plecat in Budapesta si de acolo avionul spre New York. Inca imi mai amintesc drumul pe microbuz…
             Si dus am fost in America si acolo am stat mai bine de doua luni. Dar mai multe va zic in episodul urmator.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, rezmuatul anului | No Comments