Parerea Mea

  1. Mindfuck

    martie 19, 2011 by Andrei Sălăgean

    A trecut o săptămâna bună, una frumoasă şi cu ceva ajutor m-am apucat să-i fac o evaluare. La prima vedere, note bune la laboratoare şi proiecte, soare afară dar cel mai important o atitudine pozitivă, cu zâmbetul pe faţă. Dar…
             …mă tot gândeam că ce-i cu mine de tot zâmbesc aşa. Se poate să fie de la oboseală dar nu-i sigur. Şi tot primesc sugestii şi propuneri, dar fără reclamaţii. Şi mi-era foame, şi normal că am mâncat ceva. Şi apoi tot gândindu-mă mai mult şi mai mult am simţit că stomacul mi-era gol. Da ce mama focului!(a se citi cu accent ardelenesc). Era mindfuck şi atunci am zis că trebuie să scriu despre asta, când deodată a început să îmi bată inima, şi-atunci am înţeles.
             Dar ce n-am înţeles eu niciodată e că deşi am răspunsul, eu nu ştiu întrebarea. Pe româneşte, cu toate că a fost o săptămâna făină, doar acum am conştientizat cum n-am fost eu NPaR. O să mă strădui mai mult!

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | No Comments

  2. Filozofia „Născut pentru a reuși”

    februarie 27, 2011 by Andrei Sălăgean

             Mi-am pus melodia aceasta și m-am apucat să scriu. Am vrut să scriu pentru că, întâmplător, la fel ca și în postul anterior, mi-am adus aminte de o copertă de carte. O copertă care se pare că m-a învățat mai multe decât cartea în sine.


             Sunt aproape 10 ani de când am participat pentru prima dată la o olimpiadă, cea de matematică. Și eram așa de tânăr pe atunci… Și am ajuns până pe județ. Încă mai am ziarul cu clasamentul, premiul 3 parcă am luat( Melian a luat locul I, ce vremuri). Și știu că mă pregătisem intens și eram destul de dedicat. Aveam și o profesoară extraordinară care s-a ocupat mult de noi. A fost odată când mi-am luat mâncare, caietul și cărțile de probleme și am mers sâmbăta la școală să mă pregătesc la matematică. Și era ok bă pentru ca îmi plăcea și o faceam din plăcere.
             Dar premiul trei( nu locul 3), nu e chiar așa „awesome”. Și copcil fiind eu, a venit doamna profesoară și m-a consolat amintindu-mi de citatul de pe acea carte. M-a convins să nu renunț, să îmi continui treaba, să nu mă intereseze de ceilalți și să scot cât mai bine data viitoare. Asta nu inseamnă ca fix anul următor am și luat Locul I deoarece aici nu e vorba de un film de Hollywood. Dar am continuat să cred în șansa mea la fiecare olimpiadă până ce am terminat liceul.
             În filozofia mea de „Născut pentru a reuși” un lucru de care țin seama e chiar acea maximă: „Ai învins, continuă! Ai pierdut, continuă!”. Contează totuși și să ști cum să continui. Eu personal, atunci când câștig, încerc să văd cum am făcut să câștig ca să pot aplica același algoritm și data viitoare. Când pierd e puțin mai delicat, câteodată mă mai consolez cu faptul că fail-ul a fost influențat și din exterior. De exemplu joci fotbal și pierzi din cauza arbitrilor sau mergi la un interviu dar ești răcit și tu stai acolo ca o „balegă”. Pățești! Și dacă e să fie numai și numai vina ta… apoi „dai load game și schimbi algoritmul”.
             Important e să gasești ce ai greșit și să ști că ai greșit ca să ști ce să îmbunătățești. În cele din urmă, indiferent de rezultat tu să continui!

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Hmmm..., Parerea Mea | 1 Comment

  3. Așa în fugă

    decembrie 27, 2010 by Andrei Sălăgean

             Tuturor vă doresc sărbători fericite și să vă simțiți excelent alături de cei dragi. Anul ce vine să fie de trei ori mai bun decât acesta pentru că cel puțin pentru mine va fi unul decisiv. Dacă de azi într-un an, ne întâlnim și o să-ți zic că am avut un an excelent, atunci după cum zice portocala: „Viitorul sună bine.” Inchei aici că nu mai am inspirație. Să ne vedem sănătoși la anul.

    Categories: Creatii proprii, Parerea Mea | 1 Comment

  4. Puneți bețe-n roate

    decembrie 15, 2010 by Andrei Sălăgean

             In mod normal, trebuia sa scriu acest post duminica seara dar am avut de finalizat tema la engleza si nu am mai prins timp. A fost o duminica excelenta, a fost o duminica perfecta. Si cum toate lucrurile mergeau asa de bine ma gandeam oare cum o sa decurga saptamana aceasta.
             Era pe la 5 si avem de facut pentru luni o tema la engleza cand „primesc o oferta” de iesit in oras. Ne strangeam mai mult si de la 7 ne intalneam in L’Atelier la o sesiune de jocuri( board Games). Am zis ca-mi bag… banii pe card si ies si eu la o vorba ca o sa am eu vreme de terminat tema la engleza. Ningea frumos afara. Am pornit incet din Observator si ne-am indreptat spre local. Si cand mai aveam putin pana sa ajungem, nu stiu cum se face dar gasesc 5 lei in zapada. Am zis ca-i un semn… tonight’s gonna be a good night. Ajungem, ne asezam frumos la masa si ne cautam un joc, primim Catan pana la urma. Un joc foarte frumos, cu toate ca ne-a luat vreo 3 ore ca sa terminam o tura. Intre timp vine o tipa la noi si ne prezinta oferta de „Platesti 3 lei si te joci cat vrei” iar cu 5 lei participai si la tombola. Am avut un filing, mai ales ca m-a lasat sa imi aleg eu numarul. Cu mandrie am luat un 24 si am continuat sa joc. Pe la 10 a fost si extragerea si dupa cum va asteptati, am castigat. Un pix, un breloc, niste prajiturele, un mar in ceva caramel si o harta de Catan; a fost super tare.
              Tot ce ii mai doresc eu acum e „sa nu se invarta roata”. Sa ramana totul asa, sa nu se stabileasca vreun echilibru. Vreau sa raman in avantaj. Trebuie puse bețe în roate !

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, la facultate, Parerea Mea | No Comments

  5. NPaR

    decembrie 10, 2010 by Andrei Sălăgean

             A trecut ceva vreme de cand m-am simtit eu asa in pielea mea, asa cum vreu eu sa fiu, ”Născut pentru a reuși !”. Totusi, in seara aceasta, speranta, ”a inceput sa moara ultima”. Incepand cu seara aceasta, lucrurile se schimba, pentru ca am pus mana pe ”scorbaci” si am inceput sa comand.
             Desi ochii imi sunt pe jumatate inchisi. Desi in 12 ore eu o sa dau partial la OOP. Desi ma gandesc la ceva cand trebuie sa ma gandesc la altceva. Nimic nu mai are nici un sens pentru ca lucrurile iau o intorsatura favorabila. Totul merge cum zice cartea si cum îi cant eu. De ce? Pentru ca mi-am recapatat puterile; sunt din nou ”Născut pentru a reuși !”. N-a fost greu, n-a fost usor, dar a fost frumos. Soarele rasare mai repede dimineata, ceaiul este mai dulce, iar zambetul este mai larg.
             N-are rost sa vorbim despre cat de mult are sens ce am scris eu, sau daca am scris corect. Ne concentram pe viitor… atata timp cat inca nu s-a construit o masina de calatorit in trecut. Ramanem optimisti, pentru ca viitorul e pe maini sigure. Stau linistit, pentur ca future Andrei, e ”Născut pentru a reuși !”.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | No Comments