Dupa o saptamana si o zi revin pe micile ecrane. Pot sa citesc zambete pe fetele publicului, se arata reluarea, pareri domnule Craciunescu? Normal as tot tine-o pe aia ca sunt in sesiune, dar nu mai merge. Numai gura e de sesiunea asta. Sesiunea-i ca o fata. Amandoua au parti frumoase, cu exceptia sesiunii.
Am tot auzit eu de asa numita sesiune, erau multe bacuri. La fel ca si bancurile cu blonde, unul e banc restul sunt intamplari adevarate. Nu pot sa ma plang, nu am deschis si inchis usa la biblioteca la invatat, dar nici nu am pierdut vremea insa am pus unul sau doua kg pe mine, de la prea putina actiune. Si un strat de cearcane. Si inca nu-i gata. Dupa cum zicea marele Homer … Simpson: cand Bart a zis „Asta-i cea mai urata zi din viata mea!”, el a raspuns simplu „Cea mai urata zi din viata ta, pana acum…”. Asa ca de ce sa-mi mai fac griji. Se poate sa fie si mai rau.
Si atunci totusi de ce imi tot storc creierii, fac mujdei, imi pute gura, imi da o palma si ma intreb de ce ma doare capul. E simplu. Nu te lega la cap daca nu te doare capul. Dar pana sa imi dau seama … mi-a luat ceva vreame. Adica nu-i asa usor cand crezi in ceva(^ vezi titlul blogului ^). Apoi mai cred si altii in tine. Multi se bazau pe Bruce Willis insa el nu a jucat in Titanic. Si daca mai pui pe langa asta ca yo mai sunt si prost cateodata de dau cu cutitu-n piatra. As zice ca „Paţesti!”, dar nu-i chiar asa. Cand lucrurile o sa mearga mai prost macar o sa stiu ca e vina mea. Si atunci o sa imi vina sa apas Shift-Delete si asa macar o sa rezolv jumatate din probleme. Mai ramane jumatate.
Si in momentele cand nu-mi arde de gluma,stau si ma gandesc eu asa; uite-asa si iar asa. Si ma gandesc de nu pot nici sa adorm. Si dupa ce termin, adorm. Apoi cand imi vina iara sa ma gandesc, ma opresc si zic nu. Si numai din vina mea nu o sa pot sa stau iara sa ma gandesc la „cum o sa fie cand” sau „cum o sa fie daca” pentru ca, daca cand trebuie, eu stau si „zdrelesc glandul”. Nu-i frumos deloc. Partea interesanta e ca atunci cand o faci chiar ti se pare frumos, chiar foarte frumosc, pana ce te apuci de lucrurile serioase. Atunci, stai si te mai gandesti umpic si realizezi natura duala a evenimentelor. Mai nasol e ca nu poti da vina pe fratele tau. Si in nici un caz nu poti da vina pe caine.(aici). Chiar nu se poate.
Iar mai apoi intr-o seara cand sa adorm, pe langa masinile de pe strada si restu mai aud si cum imi bate inima. Pe centura lui Orion, ce mai e si asta? A mai fost o data dar a fost…total altceva. Si acuma ca tot veni vorba, chiar mi-e dor „sa mai vad doua filme”, tare. Eram obosit! S-au intamplat multe intr-o zi. Practic am incercat sa invat toata algebra intr-o zi. Am reusit 80%. Dar mai apoi a inceput sa ma doara capul. Mai lipsea burta sau maseaua si ma puteam cere acasa. Ce-i drept mi-e dor sa merg acasa. Imediat trece o luna, asta inseamna aproape 4 saptamani. Si am zis ca pana cand! Ca ma las eu la o amarata de sesiune?
Am discutat mult cu „impresarul meu” si am ajuns la concluzia ca e ‘normal’. Nu poti tot timpul sa reusesti, nici nu ai cum. Sunt momente de slabiciune cand adversarul tau te prinde si ti-o da la „Ardealul”( sau Sibiu), ca la Doroftei. Cu mana lui sau a ta, nu conteaza, ti-a facut-o! Esti la pamant si se numara. Atunci am invatat de la tata ca trebuie sa tii capul sus. Aici se face diferenta. Lucrurile nu merg tot timpul asa cum vrei, si nici nu o sa mearga. Doar in acele momente trebuie sa areti din ce esti facut. Trebuie sa arateti ca esti „Nascut pentru a reusi”.
Ăsta-s ieu
Zerourile derivatei
februarie 3, 2010 by Andrei Sălăgean
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, la facultate, Parerea Mea | No Comments
Inca o pauza
ianuarie 26, 2010 by Andrei Sălăgean
A trecut o saptamana de cand am dat jos laptopul de pe raft si se pare ca o sa il pun iara la loc. Motivul? Ca de obicei, matematica. Vineri am examen si nu vreau sa o fac de nutella. Las florile, pe Arthas si pe Chrome si ma concentrez pe Cauchy, Raabe-Duhamel si de ce nu si pe M.J. „O facem si pe asta!”. Bafta la toti si online ne mai vedem doar vineri dupa-masa. Pana atunci uitati-va la very funny movie.
Categories: Ăsta-s ieu, Parerea Mea | 1 Comment
Dupa cum zice un prieten…”riscam”
ianuarie 12, 2010 by Andrei Sălăgean
S-altfel? … Nu lungesc vorba ca e tarziu si mi-e somn si maine am colocviu la informatica. Joi am colocviu la ASDN si vineri am examen la materia mea preferata dintr-un univers paralel, fizica. Treaba e ca fac un pariu: NU mai intru pe comp pana lunea viitoare dupa examenul de la matematica, dar bineinteles dupa ce termin la PC. Ma pun serios pe treaba si nu vreau sa fiu intrerupt, numai de colegii de camera si restu, dar nu de laptop. Oricat de plictisitor ar suna, inchei transmisia aici si pun punct. Spor si bafta si la restu, sau cum zic expertii „Fir intins!”.
Categories: Ăsta-s ieu, la facultate, Parerea Mea | 2 Comments
Inca una mica
ianuarie 5, 2010 by Andrei Sălăgean
„Am inceput cu invatatul si nu stiu cat o sa mai am timp pentru blog”. Si cam asta a fost istoria la prima minciuna pe anu asta.
Nu mai cred in calmul de dinaintea furtunii. Care calm, care furtuna…care dinainte. Iei o sabie, te faci pirat si te doare-n ciubica.
Vin vreo 40 de zile mai aprinse ca rosu aprins. Mai albe decat hainele spalate cu Persil. Mai negre decat hainele spalate cu Perwol black magic. Mai grele decat drumul din piatra cubica iarna si mai usoare decat ecuatiile diofantice. Dar nu mai stupide decat ceea ce scriu aici.
Stit vorba aia – Noi sa fim sanatosi…ca boala vine! Relaxati-va cu o telenovela.
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | No Comments
Urare de an nou
decembrie 31, 2009 by Andrei Sălăgean
Cu bune si rele a mai trecut un an. Anul acesta a fost plin. Pe scurt, ma terminat liceul cu bine, am luat bacul cu bine, se putea mai bine, am lasat totul in urma si am plecat la Cluj. Sesiunea o sa vina. Sper din tot sufetul sa o termin cu bine. Mi-am facut prieteni noi la Cluj. Am intalnit o fata extraordinara din toate punctele mele de vedere dar a plecat la Bucuresti la facultate. Prin martie am implinit un an de blog. Romania nu s-a calificat la mondiale la fotbal iar la handbal a dat cu „betele telescopice” in balta. In continuare am o lipsa acuta de curaj, insa doar atunci cand am nevoie de el. Inafara de mici incidente am fost sanatos. Impreuna cu Diana am facut record la ture de teren. Nu mi-am pierdut simtul umorului, doar il mai uit acasa. Aici la poli, chiar se face scoala, nu gluma.
Eu sa fiu sanatos anul viitor, sa nu imi pierd increderea si atunci sigur o sa realizez tot ceea ce mi-am propus. Domne Ajuta! Familia sa imi fie sanatoasa si la fel si prietenii si dusmanii. Si dupa cum zice Dragos, „Atunci cand ne-a fii mai rau, asa sa ne fie!”.Iar pentru cititorii mei fideli:
La sfarsit de an frumosSalagean va spune gros:Sanatosi sa fiti cu totiiSa mancati branza cu rosiiSa fiti foarte fericitiBucurie sa-mpartitiLasati amaru’ in sanţNu daţi pe el un sfanţ.Nici de prieteni nu uitatiCaci ei sunt ca niste frati.Familia sa va fie aproapeImpreuna sa treceti de toateIar cand sunteti trisit, sa radeti ati uitat:Veniti ca sa citiţi SCORBACIU’ FERMECAT !!!Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | No Comments