Ăsta-s ieu

  1. Au trecut 2 ani

    martie 3, 2010 by Andrei Sălăgean

             Exact la aceasta ora, in urma cu 2 ani aparea primul meu post din noul meu blog. Eram atat de plictisit si fara chef de orice altceva incat am decis sa creez ceea ce azi se numeste ScorbaciuFermecat. Sincer nu e mare lucru, mai ales ca atunci aveam si mult timp liber. De ce sunt mandru, e ca am reusit sa il tin pana acum. In ultima vreme nu am scris in primul rand din comoditate si pentru ca nu prea aveam idei. Asa ca am decis sa schimb iar skinul.
             Cu o infatisare noua pornesc iar la drum si daca o sa fiu sanatos, sper ca si anul viitor sa sarbatoresc „ziua blogului”. Ubuntu promite sa fie gratis, cu jumate de gura eu va promit ca o sa scriu in continuare. Iar daca ce o sa postez nu o sa fie la nivelul asteptat o sa ma stradui mai mult. Daca nu o sa am calitatea si cantitatea undeva acolo sus, macar sa varieze invers proportional.
             M-a bucurat foarte foarte mult cand in ultima vreme, au venit unii si m-au tras „de ureche” sa-mi spuna ca de ce nu am mai scris. Nu mai stiu egzact ce le-am zis, dar lenea e cu siguranta capul de lista. A venit primavara, se face vreme buna deci sper sa scap de moleseala asta si sa imi intru in forma. Va las ca trebuie sa plec la laborator. Multumesc familiei, prietenilor si fanilor! Numai bine!

             P.S. Daca Domne fereste va pune Sfantu sa dati un comment, mi-ar placea sa punti si un nume sa stiu care cum pentru ca oficial de astazi scot taxa de comment. Puteti spune ce credeti pe GRATIS, vorbesc serios.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | 7 Comments

  2. My life according to Holograf

    februarie 24, 2010 by Andrei Sălăgean

             Using only song names from ONE ARTIST or GROUP, cleverly answer these questions. Pass it on to 25 people you like. You can’t use the band I used. Try not to repeat a song title. It’s a lot harder than you think! Repost as „my life according to (band name)”

    Pick your Artist:
    Holograf

    Are you a male or female:
    Sunt un balcanic

    Describe yourself:
    Fac ce vreau dar stiu ce fac!

    How do you feel:
    M-am saturat

    Describe where you currently live:
    Lumea de vis

    If you could go anywhere, where would you go?
    Secolul XXI

    Your favorite form of transportation
    Pasari de fum

    Your best friend?
    Cine stie

    You and your best friend are:
    Esti tot ce mai am

    What’s the weather like
    Raza de lumina

    Favorite time of day
    Dimineata

    If your life was a TV show what would it be called?
    Vreau sa te vad zambind

    What is life to you:
    Asa frumoasa

    Your relationship:
    Undeva departe

    Your fear
    Sa nu-mi iei niciodata dragostea

    What is the best advice you have to give:
    O sa fie bine

    Thought for the Day:
    N-am stiut

    My motto:
    Spune pe bune

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | 2 Comments

  3. „…in viata nu conteaza triumful, ci lupta… (Pierre de Coubertin)”

    februarie 22, 2010 by Andrei Sălăgean

             Usor de spus dar foarte greu de suportat, si la acest lucru m-am gandit neincetat. O saptamana am incercat si mi-am stricat somnul, departe de casa am suportat cu greu dorul, si cum „mergeam cu mingea impotriva sortii, am tras eu tare, dar fix pe langa vinclul portii”.
             Se terminase sesiunea cu chiu cu vai, inafara de fizica nu era nici un bai; si cum ma jucam eu asa mai bine ca doar era vacanta, brusc sunt intrerupt ca a aparut programarea la restanta. Si de cum aud eu ca se poate da si fizica, incepe si ma doare capul ca naiba. Am inceput sa gandesc si sa culculez posibilitatea, cum pot sa-mi maresc si eu nota. Am zis ca dau patru mariri si o restanta, nu credeam foarte mult dar aveam speranta. O saptamana nebuna de tot, un „scandal” mai mare decat la vot, dar daca totusi o ocazie s-a ivit, nu era de pierdut, nu era de strivit.
             Luni, imi trebuia un 10 la algebra, care nu-i grea, dar nici usoara. Cu greu mi-a venit si mie inspiratia odata, am zambit si am luat nota dorita. Eram fericit nespus de mult, ma simteam destept, cult. Eram mai puteric decat Batman si Samurai Jack la un loc, simteam ca pot sa suflu sa sting un foc. Ne vedem joooi, am urlat dupa eeeaaaa si am dat analiza si dupamasa chiar si fizica. Oboseala tot venea la creier si il stresa, i-am dat o palma si am trimis-o la ma-sa, sa ma caute sambata sau chiar duminica, sa mai aiba rabdare, putina, putintica. Un 9 la matematica m-a ridicat la ceruri, ma simteam ca in bunele mele vremuri. Pe vineri asteptam nota la fizica, dar dupa ce dadeam examen la programarea cea euristica. Seara eram ca Popey marinarul, dupa ce am mancat spanac with carul. 10 la Programare si 6 la fizica zici? Poi strivesc maine matematica cu un plici. „Sunt Ares si aduc teama in probabilitati, sunt Sinestro si comit atrociati”. Un punct ma despartea de al meu tel, un punct e putin, e putintel. „Cine-i primu’? am intrebat eu clar si raspicat, si-am pus mana pe carte si am mai invatat”. Era sambata si-eram increzator, asta pana am vazut acel subiect naucitor. Pe loc m-am speriat, am gandit…am meditat. Am inceput sa rezolv fara sa cedez, numai ca pe la jumate am inceput sa ma enervez, mi-am dat seama ca nu se mai poate, opt nu mai puteam scoate.
             Sa continui nu mai are rost, intelegeti ce s-a intamplat, cum a fost. Nici propozitiile cu daca nu ma incalzesc, la ce a fost n-are rost sa mai privesc. De la extaz la agonie, de la teorie la filozofie, de la prada la pradator si de la om la dansator. Ai mei m-au consolat si-au spus c-a fii bine, sa invat si mai mult caci totul depinde de mine. Cititorul, din cele citete, invata si nu uita, in viata nu conteaza triumful, ci lupta!.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Parerea Mea | No Comments

  4. Zerourile derivatei

    februarie 3, 2010 by Andrei Sălăgean

             Dupa o saptamana si o zi revin pe micile ecrane. Pot sa citesc zambete pe fetele publicului, se arata reluarea, pareri domnule Craciunescu? Normal as tot tine-o pe aia ca sunt in sesiune, dar nu mai merge. Numai gura e de sesiunea asta. Sesiunea-i ca o fata. Amandoua au parti frumoase, cu exceptia sesiunii.
             Am tot auzit eu de asa numita sesiune, erau multe bacuri. La fel ca si bancurile cu blonde, unul e banc restul sunt intamplari adevarate. Nu pot sa ma plang, nu am deschis si inchis usa la biblioteca la invatat, dar nici nu am pierdut vremea insa am pus unul sau doua kg pe mine, de la prea putina actiune. Si un strat de cearcane. Si inca nu-i gata. Dupa cum zicea marele Homer … Simpson: cand Bart a zis „Asta-i cea mai urata zi din viata mea!”, el a raspuns simplu „Cea mai urata zi din viata ta, pana acum…”. Asa ca de ce sa-mi mai fac griji. Se poate sa fie si mai rau.
             Si atunci totusi de ce imi tot storc creierii, fac mujdei, imi pute gura, imi da o palma si ma intreb de ce ma doare capul. E simplu. Nu te lega la cap daca nu te doare capul. Dar pana sa imi dau seama … mi-a luat ceva vreame. Adica nu-i asa usor cand crezi in ceva(^ vezi titlul blogului ^). Apoi mai cred si altii in tine. Multi se bazau pe Bruce Willis insa el nu a jucat in Titanic. Si daca mai pui pe langa asta ca yo mai sunt si prost cateodata de dau cu cutitu-n piatra. As zice ca „Paţesti!”, dar nu-i chiar asa. Cand lucrurile o sa mearga mai prost macar o sa stiu ca e vina mea. Si atunci o sa imi vina sa apas Shift-Delete si asa macar o sa rezolv jumatate din probleme. Mai ramane jumatate.
             Si in momentele cand nu-mi arde de gluma,stau si ma gandesc eu asa; uite-asa si iar asa. Si ma gandesc de nu pot nici sa adorm. Si dupa ce termin, adorm. Apoi cand imi vina iara sa ma gandesc, ma opresc si zic nu. Si numai din vina mea nu o sa pot sa stau iara sa ma gandesc la „cum o sa fie cand” sau „cum o sa fie daca” pentru ca, daca cand trebuie, eu stau si „zdrelesc glandul”. Nu-i frumos deloc. Partea interesanta e ca atunci cand o faci chiar ti se pare frumos, chiar foarte frumosc, pana ce te apuci de lucrurile serioase. Atunci, stai si te mai gandesti umpic si realizezi natura duala a evenimentelor. Mai nasol e ca nu poti da vina pe fratele tau. Si in nici un caz nu poti da vina pe caine.(aici). Chiar nu se poate.
             Iar mai apoi intr-o seara cand sa adorm, pe langa masinile de pe strada si restu mai aud si cum imi bate inima. Pe centura lui Orion, ce mai e si asta? A mai fost o data dar a fost…total altceva. Si acuma ca tot veni vorba, chiar mi-e dor „sa mai vad doua filme”, tare. Eram obosit! S-au intamplat multe intr-o zi. Practic am incercat sa invat toata algebra intr-o zi. Am reusit 80%. Dar mai apoi a inceput sa ma doara capul. Mai lipsea burta sau maseaua si ma puteam cere acasa. Ce-i drept mi-e dor sa merg acasa. Imediat trece o luna, asta inseamna aproape 4 saptamani. Si am zis ca pana cand! Ca ma las eu la o amarata de sesiune?
             Am discutat mult cu „impresarul meu” si am ajuns la concluzia ca e ‘normal’. Nu poti tot timpul sa reusesti, nici nu ai cum. Sunt momente de slabiciune cand adversarul tau te prinde si ti-o da la „Ardealul”( sau Sibiu), ca la Doroftei. Cu mana lui sau a ta, nu conteaza, ti-a facut-o! Esti la pamant si se numara. Atunci am invatat de la tata ca trebuie sa tii capul sus. Aici se face diferenta. Lucrurile nu merg tot timpul asa cum vrei, si nici nu o sa mearga. Doar in acele momente trebuie sa areti din ce esti facut. Trebuie sa arateti ca esti „Nascut pentru a reusi”.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, la facultate, Parerea Mea | No Comments

  5. Inca o pauza

    ianuarie 26, 2010 by Andrei Sălăgean

             A trecut o saptamana de cand am dat jos laptopul de pe raft si se pare ca o sa il pun iara la loc. Motivul? Ca de obicei, matematica. Vineri am examen si nu vreau sa o fac de nutella. Las florile, pe Arthas si pe Chrome si ma concentrez pe Cauchy, Raabe-Duhamel si de ce nu si pe M.J. „O facem si pe asta!”. Bafta la toti si online ne mai vedem doar vineri dupa-masa. Pana atunci uitati-va la very funny movie.

    Categories: Ăsta-s ieu, Parerea Mea | 1 Comment