Ăsta-s ieu

  1. Gata presesiunea, vine sesiunea !

    ianuarie 13, 2011 by Andrei Sălăgean

             Maine dimineata mai predau conspectele si graficele la MES si oficial am terminat cu presesiunea. In principiu nu ar mai trebui sa fie stres pentru ca e un program fix pentru fiecare materie, un numar clar de zile pentru invatat. Teoria si practica, socoteala dinainte si cea din targ, ce-mi propun si ce-o sa fac…
             Mi-am pregatit eu un plan cam cat as putea sa iau la unele materii si cat la altele: numai note de 7 si 9, cat sa-mi iasa media 8 si sa pot lua mult dorita bursa. Acum mai trebuie sa le printez si sa mi le pun in fata la birou ca sa le vad tot timpul, iar alaturi o poza motivationala( suna ciudat in roamana). Ma gandeam la poza aceasta. Nu inteleg de ce lumea zice ca sunt suparat acolo, chiar nu sunt. E o poza asa mai altfel, luata cumva de sus, e o poza la care daca adaugi un text bun poti sa o transformi in motivational poster. Devine totusi ciudat sa vorbesc despre cum apar eu intr-o poza si plus ca si deviez de la subiect.
             Imi pun mai sperante in „mine” in sesiunea aceasta, sper sa nu ma dezamagesc. Vreu neaparat sa scot o bursa ca sa pot sta linistit pana la urmatoarea sesiune iar daca se iveste ocazia sa mai calatoresc prin Europa, sa nu am probleme. Sa-i dam bataie si om vedea ce va fi la final.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, la facultate | No Comments

  2. 2010 (II)

    ianuarie 11, 2011 by Andrei Sălăgean

             Si dupa cum ziceam ultima data, mi-am facut bagajele si-am plecat in America. Mai bine de doua luni am facut o gramada de lucruri de care sunt mai mult sau mai putin mandru. Off, off !
             Am vandut inghetata, suc, am preparat cannoli iar in timpul liber învârteam niste pizza. Aproape o luna am dus-o tot asa pana cand, „m-am plictisit” si am inceput sa vand haine, crabi, umbrele, scaune, țigări si de ce nu bomboane. A fost experienta vietii mele sa lucrez cu un american-evreu, fost român: combinatia perfect. Dar lucrul imi ocupa doar o mare parte din timp, asa ca cel mai mult conta ce faceam in restul timpului.
             Cu vreo trei saptamani inainte sa plec am inceput sa realizez cat de mult conteaza pentru picioarele mele, drumul facut in fiecare dimineata pana la lucru si statul in picioare. Astfel m-am decis sa „gasesc” o bicicleta. Si cand zic sa „gasesc” ma refer la metoda internationala de a gasi ceva si nu la cea „rommă”. Si-am dat de un bmx ruginit „ca frunezele toamna”(dic!). Si m-am plimbat cu bicicleta aia pana ce-a facut explozie. Era cam ca si asta numai ca nu asa de nouă. Am avut niste aventuri cu ea de si acuma imi curge o lacrima cand imi amintesc. Prin ploaie torentiala, prin soare, cu politia in spate, cu fata în față pe ghidon. Si tot m-am câcat pe mine o data cand duceam pe cineva in fata si m-a depasit politia si s-a oprit la 100m in fata mea. Din fericire s-au dus sa certe niste pescari. Ooooo da!
              Si intr-o dimineata cu bagajele pline dar fara sa stiu cat cantaresc m-am imbarcat intr-o duba si-am pornit sprea aeroport. Aici am mai schimbat dintr-un geamantan in altul ca sa incapa toate lucrurile si sa nu mai trebuiasca sa platesc in plus s-apoi m-am indreptat acasa catre draga mea România. Si dupa aproape o zi de stat in fund am ajuns in Budapesta unde spre surprinderea mea…


             Si odata ce am ajuns acasa am zis ca trebuie sa ma apuc de invatat pentru ca acesta ar fi cam cel mai frumos lucru de facut. Si-am mers sa recuperez ce am pierdut in vara, examenul la MS. Din pacate nu a mers din prima, numai din a doua. Vedeți măi! dl. profesor chiar tinea la noi, i sa facut dor de noi si a vrut sa ne vada de mai multe ori. Si din cauza asta tot o treaba am avut la camin. Nu singur, pana la urma am rezolvat-o si pe asta, ca deh, sunt „Născut pentru a reuși”. Si cand se mai linisteau apele, a inceput faculta. Si apoi a venit BEC-ul unde am zis sa ma „leg la cap” si am fost ales responsabil de marketing. Si foarte fain a fost. Nici n-am clipit bine ca a venit vacanta. Lucrurile deja erau aranjate. After BEC party, Christmas Party, mersul la colindat si revelionul. Si nici aici nu a fost asa de simplu ca le-a trebuit la profesorii ăștia „rai” sa ne lase tema in vacanta. Numai cand eram in clasele 1-4 primeam tema in vacanta. Dar de revelion am fost pe un vapor, pe Bosfor, intre Europa si Asia… asa mai merge parca.
             Si atunci cand nu admiram de la balustrada cum „apa” se loveste de apa, stateam si ma uitam la cer si ma gandeam la ce an am avut. Un an fain, un an plin, un an in care am fost pe 3 continente. Am facut multe de toate, n-am mai scris eu despre toate din diverse motive dar sigur o sa mi le amintesc peste ani. 2010 a trecut, să vină 2011!

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, din SUA, la facultate, rezmuatul anului | No Comments

  3. 2010 (I)

    ianuarie 5, 2011 by Andrei Sălăgean

             Un an bun. Multe de toate s-au intamplat, de la bine la rau, de la agonie la extaz, de la inceput la sfarsit, din 1 ianuarie pana-n 31 decembrie. Cam asa a fost…
              Am incput anul la fel cum incep si anul acesta si cum o sa îi incep si pe urmatorii: cu sesiunea, minunata de ea. A fost o adevarata experienta pentru mine. Am fost asa de fericit ca mi-am luat primul examen incat m-am hotarat sa imi iau un peste, pe Mux Jordan. Au mai urmat apoi si celelalte examene si cand am tras linie… nu prea iesea bine la calcul asa ca m-am decis sa merg si la marire. Nu una, nu doua, ci toate patru. M-am pișat pe ea vacanta si am stat si am invatat ca sa pot sa iau bursa. A urmat o saptamana de neuitat. Am luat 4 examene cu maximul din cat mi-am propus, ba chiar la unul am luat cu un punct mai mult. La ultimul, adica la matematici discrete, trebuia sa trec de la 7 la 8, atat! Din pacate nu a fost sa fie si am ramas cu invatatura de minte.
             Si uite-asa a trecut si luna februarie aproape toata din ea. Restul, ce a mai ramas din ea am pierdut vremea aiurea, deaia nici nu imi mai amintesc nimic din ea. A urmat luna martie, care in principiu nu anunta mare lucru decat niste partiale si inca ceva ce nu mai stiu, daaaaaaaaaar, wait for it… mda, am intrat in BEST. Dupa parerea mea a fost una din cele mai inspirate decizii ale anului, chiar mai buna decat atunci cand am zis sa iau alt bilet la examenul de engleza. Si uite-asa, un an care se anunta destul de linistit a devenit dintr-odata mai plin. Awesome! la propriu si la figurat.
             Aprilie a fost o luna tare faina. A fost ca si partea pozitiva a graficului functiei f(x)=x2. Prima parte nu o mai tin minte, dar a doua… totul se poate vedea aici. Apropo, nu stiu daca v-am spus dar, nu mi-am luat partialul de atunci de la MS. Nici cine stie ce party nu a fost de ziua mea. Dar totul avea sa-si revina la normal in luna mai, sau cel putin asa cred pentru ca nici de atunci nu mai tin minte mare lucru. Era perioada aia misto dinainte de sesiune, oooo da! Mai, tot timpul a fost cam la mijloc, intre Aprilie cu ziua mea si Iunie cu sfarsitul de scoala sau sesiune.
             Si iunie a venit asa brusc si dintr-odata, cu flori de sesiune si parfum de plecat in SUA. Din nou sesiunea a fost tot o adevarata epopee. Rasturnari de situtatie la fiecare pas. Cand totul mergea mai bine atunci se schimba si mergea mai prost. Cand mergea mai prost atunci… defapt nu imi amintesc sa fi mers din rau in mai bine, numai atunci cand am terminat sesiunea, am luat microbuzul si-am plecat in Budapesta si de acolo avionul spre New York. Inca imi mai amintesc drumul pe microbuz…
             Si dus am fost in America si acolo am stat mai bine de doua luni. Dar mai multe va zic in episodul urmator.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, rezmuatul anului | No Comments

  4. Viaţa mea este medie: Cetățean model.

    decembrie 20, 2010 by Andrei Sălăgean

             Mergeam eu azi prin frumosul meu oraş, Bistriţa. Şi trecând aşa pe lângă o tanti observ că îi cade ceva. Cetăţean model ce sunt eu, o atenţionez ca nu cumva să piardă ceva. La care ea se întoarce şi cu o faţă hepleșă zice:
             -Ooooo, da!
             Însă când am uit mai atent era defapt ambalajul de la nu ştiu ce gumă îşi desfăcea ea. Viaţa mea este medie.

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | No Comments

  5. Eu zic că e bine. Nu ?

    decembrie 17, 2010 by Andrei Sălăgean

    Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii, Poze | No Comments