Momentul acela ciudat când creierul meu îmi spune, nu, nu fă asta și eu nu ascult de el deloc. Am și eu niște principii pe care le respect și după care iau o decizie mai importantă atunci când e cazul. Uite că a fost momentul în care, vorba aia, „totul s-a dus pe pu*ă!”. Totul a trecut, nu-i nici un bai, dar tare mă distreză momentul. Eram ca un gras care alerga după mâncare și eu tot îi spuneam că nu-i bine să mai mănânce, să se oprească, că nu-i face bine, iar el nimic și nimic. Și mă opresc și încerc să îi explic fizică cuantică și-i și arăt calculele dar tot nu reușesc ceva. Am fost prostit mai ceva decât dimineața când mă conving că-i ok să dorm și să merg mai târziu la cursuri, sau deloc. Câteodată mă uit la mine și-mi zic ceva, dar sunt alte momente când totul e awesome. Ăsta-s eu!
Ăsta-s ieu
Nu fă aia!
decembrie 18, 2012 by Andrei Sălăgean
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | No Comments
Tot cu BEST part I
decembrie 16, 2012 by Andrei Sălăgean
Tot cu BEST fac ce fac și weekend de weekend îmi găsesc să plec undeva. Întâmplarea făcea că pentru sfârșitul de săptămână cu 30 noiembrie (Sf. Andrei) și 1 Decembrie (Ziua Națională) nu era trecut nimic în calendar, așa că a trebuit să pun eu ceva.
Cu vreo două săptămâni înainte m-am tot gândit că ar fi fain, rapid și ușor să fac o călătorie scurtă până în Cracovia, Polonia. Am întrebat oameni de acolo dacă ne pot primi și apoi am dat un anunț. Până la urma ne-am adunat 14, mai mulți decât mă așteptam, dar a fost ok pentru că 10 din noi mergeau cu 2 mașini, restul de 4 ne-am căutat bilete cu autobuzul. Pentru Cluj – Budapesta (dus-întors) am luat fără probleme iar pentru Budapesta – Cracovia am avut un noroc imens pentru că noi 4 am luat ultimele 4 bilete. De la Cracovia spre Budapesta, nu am găsit dar ne gândeam să luam un tren sau ceva, ideea era că o să căutăm după ce ajungem acolo. Detaliile erau fixate în mare, aventura putea începe.
Eu am pornit miercuri noaptea, cu o zi mai repede ca să stau o zi în plus în Budapesta ca să vizitez și să mă întâlnesc cu niște prieteni de la RM-ul din toamnă. Am ajuns cu autocarul pe la 5:20 în Budapesta dar trebuia să mă întâlnesc cu oamenii numai pe la 9. Am găsit rapid un McDonalds, am mai așteptat vreo 20 de minute afară până la 7 ce s-a deschis apoi mi-am luat cel mai ieftin meniu și m-am pus pe laptop ca tot omul. Pe la 9 fără am pornit spre locul de întâlnire pentru ca la 9 fix, nici mai repede nici mai târziu să aflu că persoana cu care trebuia să mă întâlnesc o să întârzie și ajunge doar la 10. Am mai pierdut vremea un pic iar după am mers la sediul lor ca să îmi las bagajul și apoi să pornesc prin oraș. Seara am stat la o bere care s-a întins mai mult decât trebuia așa că nu am mai putut ajunge la locul de cazare stabilit inițial. Până la urma am dormit la ei în sediu pe canapea. A fost interesant și ciudat în același timp. M-am distrat foarte tare când am găsit asta la ei în baie.
După un somn scurt de vreo 3 ore am plecat în noapte spre autogară, cu cheile de la sediul lor la mine. Aici m-am întâlnit cu restul de 3 oameni și am luat autocarul spre Cracovia. Cam pe la ora 14 eram acolo. De ajuns am ajuns, mai trebuia să ne și întoarcem, dar pentru că era doar vineri, iar noi ne întorceam numai duminică, mai aveam timp. Cel puțin noi așa credeam.
Categories: Ăsta-s ieu, BEST, Creatii proprii | No Comments
Sunt un moron
noiembrie 30, 2012 by Andrei Sălăgean
Am ajuns azi dimineata in Budapesta pe la 5:20. M-am plimbat pana la 7 cand s-a deschis la McDonald’s si apoi am stat linistit pe laptop inca doua ore.
Partea interesanta a fost cand am plecat in cautarea sediului BEST Budapesta. Aveam strada, nu aveam numarul dar stiam ca e undeva pe la mijloc. Fac ce fac si intru intr-o scara de bloc, de ce? Nu stiu, probabil pentru ca era deschisa. Fac cativa pasi si realizez ca nu aveam ce cauta acolo. Cand incerc sa ies… usa era blocata si nu avea buton pe langa ca sa o deblochez. PANICA!!! Ma tot invart prin scara si deja ma gandeam cum o sa sun la cineva la usa si o sa-i mimez sa-mi deschida usa, maghiara nu stiu.
Am mai ridicat cuiul de jos de la usa si am mai fortat, dar nimic. Peste 5 min am gasit un intrerupator hodoronc tronc care a deschis usa. Cateodata sunt destul de moron!
Categories: Ăsta-s ieu, very funny | No Comments
Ăsta-s eu
noiembrie 29, 2012 by Andrei Sălăgean
Sălăgean Andrei-Cristian, ăsta-s eu și încet, încet încep și eu să mă obișnuiesc cu mine. În continuare îmi place să cred despre mine că sunt Născut pentru a reuși și vreau să le fac pe toate. Vreau să iau bursă la facultate, să lucrez part-time pentru bani de buzunar, să mă implic cât mai mult posibil la BEST și vreau să am timp pentru prieteni. Nu în ultimul rând vreau să fiu și sănătos. Și când am atâtea de făcut, trebuie să fiu foarte atent la cum îmi aranjez timpul. În continuare reușesc să fac totul chiar la fix. Am mai ratat un tren de mers acasă dar aia nu a fost așa mare bai. Eu îmi fac treaba cel mai bine în ultimul moment. De ce? Încă nu îmi pot da seama, poate pentru că îmi place aventura, îmi place să mă agit așa un pic înainte să știu că totul e ok. Am rezervat 4 bilete de autobuz din ultimele 4 posibile, am ajuns la autocar sau la treb cu 5 minute înainte să plece și proiectele le-am predat toate cu bine dar la limita termenului. Ăsta-s eu! Mă bucur acum din plin, că cine știe ce o să fac după ce mă angajez full time?! Noi să fim sănătoși 🙂 .
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | No Comments
Un weekend altfel
noiembrie 20, 2012 by Andrei Sălăgean
A fost un weekend foarte frumos și interesant în același timp. M-am simțit bine alături de oamenii de la BEST și pot spune că m-am și relaxat puțin pentru că am dormit mai mult decât în orice noapte din timpul săptămânii. Partea cea mai frumoasă a fost că am ținut și un training. Nu eram cel mai pregătit pentru așa ceva iar la început nici nu eram sigur dacă vreau să o fac. Un YOLO și un „fuck this shit” au fost de ajuns și am dus treaba la final în stil caracteristic: la limită dar într-un mod bun și cu feedback pozitiv primit. Mă bucur că am făcut-o și pe asta.
Și normal că dacă weekendul se termina doar așa, nu era destul, așa că seara am acceptat să merg și la un fotbal. Era un pic friguț afară dar cum nu mai jucasem de ceva vreme, nu am putut să refuz. A vorbit cineva cu portarul și am rezolvat să jucăm doar cu 5 lei. Dar nu jucăm nici o jumătate de oră și la o fază mai ciudată mă ciocnesc de un jucător și ne lovim cap în cap. Pentru o fracțiune de secundă m-am gândit: „Oai, parcă mă doare capul… sper că nu m-am lovit prea tare… sper că nu mi-am spart capul…” și în clipa următoare deja mă uitam după minge să continui faza. M-am oprit când l-am auzit pe celălalt că și-a spart capul. Am pus și eu mâna la frunte și am dat de sânge. Am urcat rapid în cameră să mă șterg și să îmi pun o compresă. Am chemat și salvarea ca să fim siguri că totul e ok. Eu am scăpat mai ușor cu doar o tăietură mai mică, celălalt nu a fost la fel de noroc, 4 cm de arcadă spartă… Noi să fim sănătoși 🙂
Mi-a fost dor de un weekend mai special. Prea oblu au mers lucrurile în ultima vreme. Dar nici să nu exagerăm !
Categories: Ăsta-s ieu, Creatii proprii | 1 Comment
