In asteptarea lui Mos Nicolae

      Astazi il intrebam pe un coleg, ca de ce il asteapta pe Mos Nicolae daca el tot nu crede in religie si tot ce leaga de crestinism si altele. Raspuns era simplu si cu o tenta ironica: is materialist si imi place sa primesc ceva!
      Adevarul e ca cine nu il asteapta pe Mos Nicolae? Toata lumea il asteapta, copiii umpic mai mult. Am amintiri foarte frumoase din copilarie legate de acest eveniment. Cu toate ca multa lume transforma in altceva mie imi place stilul clasic. Inca imi mai place sa cred in Mos Nicolae si Mos Craciun si altii sau altele. De ce nu? Cine m-ar opri? Parerea mea ca e mai bine asa. Emotiile care le ai, planurile. Tin minte ca in anii trecuti cu cate o luna inainte ma gandeam deja ce vreau. Ma comportam mai frumos, sau macar incercam.
      Totusi cel mai interesant mi se parea „ritualul” de dinainte. Faceam curatenie prin camera, aranjam totul sa fie in ordine. Apoi pregateam ghetutele. Trebuiau sa fie „bec”. Altfel nu aducea mosu’ nimic. Spalam, dadeam cu crema si le puneam la boloboc in fata usii. Venea randul scrisorii. Cu o caligrafie impecabila, asezam in cateva randuri un rezumat al anului, cat de „bun” am fost si cel si cel mai important ce vreau sa primesc. Nu ma lungeam prea mult dar trebuia totusi sa fiu sincer…ca mosu’ stie si apoi…
       Nu trecea mult, si se deschidea o usa de undeva, dar se si inchidea atat de rapid ca nu apucam sa reactionez. Hopa…O venit mosu’!!! Eram la extaz, nu alta. Intr-o secunda sfasiam nu alta ambalaju sau punga sa vad ce am primit. Iar ca de fiecare data eram mai mult ca multumit. Mai atragea atentia ca trebuie sa fiu mai cumite, spuneam ca asa o sa fac…vreo doua-trei zile.
      Deci cum sa zic, ca era o masinuta teleghidata, un set de politist, pistoale cu luminite, jorda…eram „cel mai fericit dintre pamanteni”. Cu totii eram. Inca mai am jucarii de pe atunci. Altii le-ar arunca sau cine stie ce. Eu le pretuiesc, pentru ca ele sunt cele care m-au facut atunci fericit si nu pot uita acest lucru. Multumesc Mosule!