Hmmm…

  1. De la Warty Warthog la Intrepid Ibex

    octombrie 30, 2008 by Andrei Sălăgean

    Ubuntu 5.04 Hoary Hedgehog

    Ubuntu 4.10 Warty Warthog

    Ubuntu 5.10 Breezy Badger

    Ubuntu 6.06.0 Dapper Drake

    Ubuntu 6.10 Edgy Eft

    Ubuntu 7.10 Feisty Fawn

    Ubuntu 7.10 Gutsy Gibbon

    Ubuntu 8.04 Hardy Heron

    Ubuntu 8.10 Intrepid Ibex


  2. Cum ne semnam noi propria sentinta…cred

    octombrie 23, 2008 by Andrei Sălăgean

          Sau preselectie la „Mix si Sfincter Coca”. Probabil. Si sa incep ca la piata. „Deci”, in principiu de cand mi-am facut blogul am ajuns la concluzia ca nu prea are rost sa critic anumite chestii sau sa imi dau cu parerea vis a vis de ceva. Cu mici exceptii, bineinteles. E treaba altora, care iau si banii pentru asta. Dar nu aici am vrut sa ajung.
          Zilele trecute un coleg vine si imi propune( sau imi aduce la cunostinta) de nu stiu ce petitie sa scurtam numarul de ore de la scoala. Cum era de asteptat primul instinct a fost:” Normal, eu semnez primul!”, cine nu ar vrea chestia asta. Ma refer la ce elev nu ar vrea. Nu stiu pana la urma ce a ajuns de ea. Idee era ca daca se strang in jur de 600 ne accepta. Nu sunt sigur daca e asa sau nu.
          Dupa ziua de azi, mi-ar veni sa il strang de gat pentru asa ceva. Iar pentru asta m-ar strange altii pe mine. Totul era bine, pana azi. O fo ca si cum ti-ai vedea viitoru tau sau probabil mai bine zis al copiilor tai. Generatia care vine. Nu cred ca ati citit chestia aia cu cine suntem noi. Gasiti aici. Nu stiu exact cine a scris-o. Cert e ca…GENIAL. Sa trecem. Am mai zis si in primele posturi ca majoritatea elevilor se plang cat de grea e scoala si vai de capu lor. Dar ei fug pe rupete. Poi ce *&%$#@( stiti voi ce). Vorba nu stiu cui: „Iesi Acas’ !”.
          Ora 16:00. Preselectie balul bobocilor. Ma duc sa vad, ca doar era si fratemeo. Cu punga de cocosi(pentru care nu stiu e varianta in romana de la popcorn) pornim spre locul faptei. Cu antrenamente sa nu facem febra musculara la burta de la ras ajunge cu ceva intarziere, dar la timp. Ca la orice monden, erau si doi Praslea care intretineau atmosfera cu pumni in masa la fiecare faza care li se parea nostima. Cu „dume” de smecher si cu urlete si aplauze la tipele mai „dotate”. Ne asezam si privim. Era si clar ca nu poti auzi nimic de ei. Showul era si al lor. Pana la urma apare si „my bro'” care nu rupe el gura targului dar ii porneste pe cativa cu intrebarea:”Ala i farteto? Da?”. Normal, doar are acelasi nume de familie. Nu?
          Apoi e momentul cand fiecare isi arata de ce e in stare. Cat ii duc muschii sau cat de mari au tzatele. Era ceva de genu ca si in bancu ala cu ardeleanu si inca unu. Oricum replica finala era cu ardeleanu. I zice asta:”Degeaba aici( partea superioara a bratului), daca nu aici(lobul parietal)”. Iar deviez. Chestia e ca rasul ca rasul dar pana o intreaba pe una, capitala Belgiei. …clipe de gandire…si momentul de glorie…Serbia. Normal ca ne-o lasat no comment, KO, lovitura sub centura. Parca nici nu iti mai venea sa razi. Era prea trist.
          In schimb cui nu i-ar fi placut( ma refer la baieti) sa admire niste funduri care se hataiau in fata tuturor mai ceva ca in Disco Inferno. Nu conta genul de muzica. Mainile in par si bucile in aer. Parca era preselectie pentru dansatoare in bambu. Baietii macar nu inselau parerile. Cu toate ca nu stiau, incercau, se prosteau. Sa mai rada sala. Intrebarile cu cerul senin au surprins pe multi, incolor nu era la ei in dictionar. Apropo, voi( nu cei care ati fost de fata) stiti ce se construia in Bistrita cand Columb descoperea America?
           10 + 10:10 – 10 fac unu si nimic nu se schimba. Va intreb asa cu un spirit civic pe voi, chiar asa vreti sa se ajunga? Nu imi fac griji ca va citi cineva la cine nu i pasa pentru ca acela sigur va renunta dupa primele 2 – 3 randuri. Nu e loc de critica sau alte tampenii. De mult am vrut sa zic chestia asta. Peste tot vezi chestii de genu: „Mentalitatea romana”, „Popor de cacat”, „Tara de rahat” si altele care nu imi vin in minte. Poi in primul rand nu esti si tu roman? La ce naiba te ajuta ca tot spui chestiile astea. La toti le place sa spuna ce nu le place in Romania. Normal. Opinia publica.
           A venit momentul sa facem ceva. Acesta e visul meu, al doilea. Sa schimb ceva, sa influentez, sa nu las balta si sa ajut. Pesimismul nu te poate caracteriza in astfel de momente. Nu mai sustineti prostia, pentru numele lui Dumnezeu, chiar daca ne place sa radem de ei. Va mai zic eu bancuri. Dar lasati placerea aceasta sadica. Stiu ca si mie imi placea pana acuma, dar nu mai e de ras. Ca de noi radem. Nu stiu eu ce credeti voi dar eu sper. Si sunt sigur ca va veni ziua cand lucrurile se vor mai obli( indrepta). O seara placuta in continuare!

    P.S. O poza pentru cei interesati. E cu telefonul. Daca intelegi principiul pe care a fost facuta poza, o sa intelegi despre ce vorbeam mai sus. (pentru mai multe cereti pe mail)


  3. Why We Like Girls

    octombrie 22, 2008 by Andrei Sălăgean

    The truth is out there.

    They will always smell good even if its just shampoo.
    The way their heads always find the right spot on our shoulder.
    How cute they look when they sleep.
    The ease in which they fit into our arms.
    The way they kiss you and all of a sudden everything is right in the world.
    How cute they are when they eat.
    The way they take hours to get dressed but in the end it makes it all worth while.
    Because they are always warm even when its minus 30 out side.
    The way they look good no matter what they wear.
    The way they fish for compliments even though you both know that you think she’s the most beautiful thing on this earth.

    How cute they are when they argue.
    The way her hand always finds yours.
    The way they smile.
    The way you feel when you see their name on the call display after you just had a big fight.
    The way she says „lets not fight anymore” even though you know that an hour later….
    The way they kiss when you do something nice for them.
    The way they kiss you when you say „I love you”.
    Actually… just the way they kiss you….
    The way they fall into your arms when they cry.
    Then the way they apologize for crying over something that silly.
    The way they hit you and expect it to hurt.
    Then the way apologize when it does hurt ..(even though we don’t admit it!).
    The way they say „I miss you”.
    The way you miss them.

    The way their tears make you want to change the world so that it doesn’t hurt her anymore…..Yet regardless if you love them, hate them, wish they would die or know that you would die without them… it matters not. Because once in your life, whatever they were to the world they become everything to you. When you look them in the eyes, traveling to the depths of their souls and you say a million things without trace of a sound, you know that your own life is inevitable consumed within the rhythmic beatings of her very heart. We love them for a million reasons, No paper would do it justice. It is a thing not of the mind but of the heart. A feeling. Only felt.


  4. Consumul de alcool.Simptom.Cauza.Solutie!

    octombrie 13, 2008 by Andrei Sălăgean

    1. Simptom: Picioare reci si umede.
    Cauza: Paharul tau e înclinat sub un unghi incorect.
    Solutie: Intoarce paharul; incearca sa faci astfel încât partea deschisa sa fie îndreptata în sus.

    2. Simptom: Picioare calde si umede.
    Cauza: Ei…asta e: te-ai pisat pe tine.
    Solutie: Du-te si usuca-te la cea mai apropiata toaleta.

    3. Simptom: Tejgheaua e din email alb.
    Cauza: Inca nu ai iesit de la toaleta.
    Solutie: Mai bine chemi ajutor.

    4. Simptom: Nu mai vine berea pe care ai cerut-o de juma’ de ora.
    Cauza: Tejgheaua e în spatele tau.
    Solutie: Intoarce-te; berea ta e cu siguranta acolo.

    5. Simptom: Peretele din fata ta este plin de lumini.
    Cauza: Probabil ai cazut pe spate.
    Solutie: Pozitioneaza-ti corpul la 90 de grade de sol!

    6. Simptom: Gura îti e plina de chistoace.
    Cauza: Ai cazut cu nasul în scrumiera.
    Solutie: Scoate-le afara si clateste-ti gura cu o dusca de gin tonic.

    7. Simptom: Vederea tulbure.
    Cauza: Te uiti printr-un pahar gol.
    Solutie: Mai cere un rand din bautura ta preferata.

    8. Simptom: Se deplaseaza solul sub picioarele tale!
    Cauza: Doi bodyguarzi te scot afara din local.
    Solutie: Intreaba-i cel putin unde te duc…

    9. Simptom: Reflexii multiple ale unei fete te privesc din apa.
    Cauza: Esti la WC, încercand sa vomiti.
    Solutie: Baga-ti degetul în gât…

    10. Simptom: Oamenii din jurul tau vorbesc si au un ecou misterios.
    Cauza: Ti-ai pus paharul la ureche.
    Solutie: Incteaza sa mai faci pe prostul…

    11. Simptom: Ringul se cam deplaseaza, oamenii din jur sunt imbracati în alb, iar muzica e cam monotona.
    Cauza: Esti intr-o ambulanta.
    Solutie: Nu misca. Posibila coma alcoolica!

    12. Simptom: Tatal tau are un aer cam ciudat, iar fratii te privesc perplex.
    Cauza: Ai gresit casa.
    Solutie: Intreaba-i daca nu cumva stiu unde e casa ta…

    13. Simptom: Un spot enorm de discoteca te orbeste.
    Cauza: Esti intins pe spate si s-a facut deja ziua.
    Solutie: O cafea si o „picatura” mica, ca sa-ti revii…


  5. Despre George Bacovia.

    octombrie 12, 2008 by Andrei Sălăgean

           Despre G. Bacovia , N.Manolescu afirma ca este simbolist prin formatie , dar care îsi depaseste epoca , apartinând poeziei moderne ca unul dintre marii precursori .
           Implicarea simbolismului în opera lui Bacovia este evidenta, întrucât acesta recurge la : simboluri , sugestii , corespondente , muzicalitate , prozodie . Influentele resimtite în poemele sale sunt diverse : E.A Poe , Rollinat , Verlaine , Baudelaire , s.a .Temele si motivele simboliste preluate de poet ar fi : conditia poetului si a poeziei , motivul singuratatii , melancolia , evadarile , natura romantica , starea de nevroza , culorile si muzica , poezia târgului, s.a. Declararea atasamentului fata de simbolisti se regaseste în volumul Cu voi .
           Bacovia alesese sau poate fusese el cel ales de muze sa reprezinte si sa urce la cote nebanuite simbolismul românesc. Caci în 1916 , când îi aparea volumul de debut Plumb , literatura noastra consemmna de fapt una din datele de referinta ale poeziei , cartea anuntând o individualitate lirica de necontestat , atât în raport cu ceilalti simbolisti ( Macedonski , Minulescu , M.Demetriade , S.Petica , D.Anghel ) cât si cu cei de alte orientari , predecesori sau contemporani cu el . Si fata de unii , si fata de altii , Bacovia venea cu un univers al lui , orasul provincial , stilizat în linii si culori esentiale , în tonuri de cenusiu , violet si galben .El aduce acel sfârsit continuu , cum avea sa-i defineasca mesajul operei un comentator de mai târziu , Ion Caraion .
           Bacovia are voluptatea mortii , a dezagregarii , a trecerii în neant si toate simbolurile poeziei sale conduc catre aceasta idee. Cel mai adesea fixarea cadrului în care îsi plaseaza simbolurile are loc toamna si iarna , cel dintâi dintre aceste anotimpuri fiind prin excelenta el însusi un simbol al mortii . Caderea frunzelor apare în plan strict vegetativ al naturii ca o eliberare , stare catre care , cazând în moarte în plan uman tinde sa ajunga si poetul , împreuna cu iubita lui , precum în Note de toamna . În ceea ce priveste primavara , poetul îi contrapune latura sumbra a existentei , si de aceea el nu scrie poezii senine si optimiste ci Nervi si Note melancolice .
           S-a spus ca poezia lui Bacovia sta sub semnul liricii simboliste franceze . Însusi poetul marturisea în 1943 ca persistenta într-o culoare a deprins-o de la francezi si ca prin 1898-1903 , una din obsesiile sale a fost simbolismul decadent si ca l-au preocupat adânc Verlaine , Rimbaud , Baudelaire , Rollinat , Jean Moreas . Sunt însa suficient de multe note distinctive si personale care-l îndeparteaza pe poet de simbolistii din tara lui Voltaire . Ceea ce la Verlaine si Baudelaire , ca si la ceilalti simbolisti, urmarea , alaturi de semnificatii muzica si armonia , la Bacovia , dimpotriva , e dizarmonic , aproape antimuzical , datorita sincopelor , ruperilor de vers . Peisajul sau e întunecat , cu tuse îngrosate pâna la brutalitate . Ceea ce conteaza la el e decorul , halucinant pentru ca înfioara , captivant pentru ca trimite la planul dedesubt al poeziei .
           Poezia lui Bacovia exprima o stare depresiva specifica unui intelectual proletar , cu o structura sufleteasca ultrasensibila , de aceea poate fi încadrata si în directia simbolismului depresiv .
           Universul poeziei bacoviene este ca o cupola de plumb sub care domneste nelinistea , spaima de nefiinta , de izolare: De-atâtea nopti aud plouând /Aud materia plângând/Sunt singur si ma duce-un gând/Spre locuintele lacustre .