15 septembrie, prima zi de scoala. Uau, super tare, pacat ca eu sunt la faculta si mai am de asteptat. Cand am vazut noua clasa…am zis ca e bai, mai ales ca era si o mama pe acolo care isi baga nasu in toate si la fiecare prof. pe care il zicea ca o sa il aiba ea sarea in sus de fericire. Si apoi asa erau de pricajiti si vai de capu lor, cel putin asa mi-au dat impresia. Poate ca asa eram si noi dar oricum mai era un Traian, un Dumitru, un Farte…acuma de abia o gasit pe cineva sa ude planta aia de mai sus.
Si inca un lucru important, mi-am facut un record personal de rezistenta: am jucat doua meciuri de fotbal continuu. Fizic nu a fost problema, mai ales ca am stat in aparare si nu am facut sprinturi multe. Psihic, a fost mult mai greu. Adica mi-o luat ceva sa ma conving ca nu are rost sa ma enervez degeaba, e numai un joc. E alt lucru cand pui suflet, vrei sa castigi si total altceva cand joci cu cei care era in clasa „dusmana”. Tot zic eu ca nu mai merg cu ei la fotbal, pana odata cand m-oi tine si de cuvant.
Acuma ce ma mai enerveaza e ca e trecut de 12 si eu numai la ore dinastea imi gasesc sa scriu. Mi se inchid ochii mai ceva ca la Tom…cand isi lipea pleoapele cu scoci sau le sprijinea in scobitori. Va las pana data viitoare si va doresc toate cele bune.