Vineri, 13 februarie, nimic de facut, hai ca ma duc la concert la casa de cultura. Dupa ce intarzii umpic ma intalnesc si cu Farte si Silviu si pornim spre locu’ unde „aveam sa ne delectam cu muzica live”. Pfuai ce ninsoare ne-o prins pe drum de zici ca era iarna, acu o saptamana jucam fotbal in tricou cu maneca scurta si mi se parea ca e cald. Nu inainte sa ajungem am trecut si pe la mama sa „imi rotunjesc contul” ca imi era gol portofelul mai ceva ca stadionul la un meci dintre Real Jimbor si Spartak Slobozia. Intram in sala, iar spre mirarea mea, era destul de multa lume, mai mult de jumatate de sala. Ne asezam bine pe un rand aproape gol si incepem carcoteala, ca noh pana incepea sa cante formatia pentru care am venit mai era ceva vreme. „Ni ma la aia ce grasa i!”, „Ce cap de nuca are ala!!! :))”, „Ni ma la aia doi ce se ling”, „Canta bine tipa”, „Mai i mult, ca io trebe sa plec”.
La inceput o cantat 2 tipe, nu le cunosc cum nu cunosc nici componenta echipei Real Jimbor. Ce sa zic de ele, o cantat super tare, se vedeau ca au voce si nu is celea. Nu ca alte vedete romanesti, care se caca pe ele la umpic de melodie. Oricum, felicit fetele, imi pare ca nu am luat un autograf, poate data viitoare. O venit formatia Epilogu apoi care o cantat si ei cateva piese, nu multe, din care 2 coveruri unu dupa Manowar si celalalt dupa Metallica. Vocalu desi nu inspira multa incredere o cantat foarte bine, avea si el voce, ce se auzea din ea. Acuma la chitara si la tobe nu ma bag ca nu le am cu astea. Nu pot sa zic ca mi-o placut foarte mult, dar nici naspa nu o fost.
A doua trupa a fost Backlash. Cu toate ca trupa o cantat bine, eu era sa ma cac pe mine de ras. Nu de ei radeam! Imi placea faza ca erau maghiari ardeleni si aveau accentul ala ciudat. Incepea cu ceva de genul:” Iar acum o sa cantm melodia $%^&*”. Iar noi eram ceva de genu:” Ce o zis?”, „Ce melodie?”, „Astia canta in engleza sau in ungureste?”. Fain o cantat si baietii astia, melodia care mi-a placut de la ei a fost penultima care era daca am inteles bine ceva balada, asta daca „balada”, era cuvantul.
Apoi o venit pe scena dragii mei, Escape From. „Cine dracu mai is si astia?” ar fi prima reactie de la cineva care nu ii cunoaste, si mi se pare normal. Eu va spun ca nici nu conteaza, sa le ascultati cateva melodii si o sa vedeti voi singuri. Pentru mine o fost ceva peste asteptari, cu toate ca nici nu stiu la ce ma asteptam. Pe langa coverul „Voodoo People” au avut numai piese proprii cea ce a fost placut, zic eu. Au inceput cu o melodie in romana „dimineata-fobie” parca, nu mai tin minte exact si apoi in engleza. Pe mine personal primele 2, ultimele 2 si „maneaua” au fost umpic mai altceva. Inca un lucru care mi-a placut foarte mult la o melodie a fost un interludiu. Lumina concentrata pe cei doi chitaristi si baga astia calumea la „mandoline” un segment beton. I-am intrebat daca nu cumva erau fumati cand o compus partea respectiva. Si apoi ca sa fie niste „Rock Superstar” o mai tras si niste miscari dealea de zici ca erau la capalit de fasole.
Mai tarziu m-am intalnit cu ei intr-un local unde imparteau in stanga si in dreapta autografe pe diferite parti ale corpului. Erau toti happy, i-am felicitat si eu si bineinteles i-am intrebat de urmatorul concert. Nu uitati, Escape From au concertat in Bistrita.