Acu’ vreo 15 minute ma suna mama si-mi zice ca ii apare la telefon ceva info „8 feb. – cristi”. „Ce-i asta?”. Poi cum ce-i asta, astazi e ziua lui Cristi, Melian Cristi mai exact. In direct iti zic si eu „La multi ani!”, ca nu am mai putut sta aseara pana la 12 sa iti zic exact la momentul 0.
Cristi e cel mai vechi prieten pe care il stiu eu de la 5 de cand merg eu la camin. De pe atuncea puneam noi lumea la cale. De pe atuncea stiam la ce scoala mergem ce facem cum ajungem. Treburi dealea, ca doar nu faceam afaceri cu jucari. Sau ba da faceam, acuma imi amintesc ca dadeam la schimb masinute sau actipilde de la guma Turbo, Action Man sau nu stiu ce gradina zoologica, alea erau numa cu animale. Cele mai tari faze stiu ca avea o plansa ca o patura cu un oras si acolo ne jucam cu masinutele si cu indicatoare si treburi. Alte dati veneam eu cu lego meu si faceam masini, camioane sau nave din piese. Vremuri adevarate.
Faza naspa o fost ca am mers la scoli diferite, cu toate ca am vrut sa fim la aceeasi. Iar anul care a urmat eu m-am mutat 5 blocuri mai incolo….Au trecut 8 ani de scoala si pe a IX-a in clasa 30 de la etajul I in prima banca ne-am reintalit. Normal ca pe parcurs am ami schimbat banci si colegi de banca dar asta-i viata. Apoi in liceu…pana acuma…Domne fereste! Incepand de la schemele cu skateboardu pana la „care poate apese pe intrerupatoru de la bec cu picioru”. Si faze si faze. Sau cand reparam noi harti la biologie…
BA Cristi, sanatos sa fii, ca de tuns oricum nu te mai tunzi de la olimpiada de pe a 9-a parca de info. Chitara iti suna mai ceva ca o zongora, cred, si Ubuntu ruleaza mai bine decat reluarile la meciuri. Ficatu sa te tina cat mai mult si la „cate mai multe”. Sti tu de ce vorbesc eu…Fekete metal( sau cum dracu se scrie!).