mai, 2008

  1. Eroii care nu mor…niciodata

    mai 13, 2008 by Andrei Sălăgean

             Si chiar asa si este. Pe o caldura pe care in alte zile jucam volei pe plaja la costinesti sau stateam cu bere si mici la verde si ma bronzam. Pe o vreme pe care nu se recomanda sa depui efort noi am castigat astazi 13.05.2008, finala si implicta campionatul de fotbal de la CNLR. Noi? Cine suntem noi? Elevii simplii care am zis sa ne adunam si sa organizam un campionat, ca apoi sa il castigam – ce chestie. Noi – 7 elevii din XI-B, Somesan, Farte, Melian, Vrancean, Traian, Nucu si Salagean. Noi, cei care la inceput nu ne dadeam noua nici o sansa si jucam asa din placere. O placere simpla in care eu eram singurul care strigam la toti(ma mai acompania si Nucu) dar eram si singurul care credeam in ceva. Nu stiu in ce, dar vedeam cum nu o sa ne dam batuti usor.
             Pana la urma s-a intamplat. Dupa multe amanari si multi nervi am reusit sa planificam meciul si speram sa nu vina ploaia sa putem juca. Mai erau vreo 2 minute si incepea meciul. Am stat putin asa sa ma gandesc la ce a fost, pentru ca meciuri grele am avut pana sa ajungem aici. Era totusi o confruntare morala, o revansa de luat deoarece 10 B era singura echipa care a reusit sa castige in fata noastra. Cu toate acestea am trecut peste momentele grele. Am iesit din grupa, nu usor, dupa ce am avut mult de „impins” la minge. Apoi in sferturi si in semifinala am doborat doua clase de a 12 care nu pareau foarte ingrijorate de bac. Reveniri de la 1 – 0, nervi, eliminari, caldura, goluri, spectacol si ratari au fost cuvintele lacat cu cifru.
             Am deschis ochii si m-am uitat la Somesan, apoi la Farte. Se vedea pe fata lui ca azi vom castiga, pe tricou nu. Ne-am aranjat pe teren ca salamul pe pizza si zerourile in matrice si am inceput. Soarele ne batea in ochi dar nu avea nici o sansa, am dat prea mult ca sa ajungem pana aici si sa o dam in bara. Nici nu aveam cum, cel cu executiile de finete nu mai era in atac. Pase lungi dar fara efect, driblinguri la marginea terenului si intrari la limita. Se juca serios fara a se risca prea mult. Dar dupa cum am mai repetat norocul era la mine in spate pe tricou, deci la noi in echipa. Asta cu toate ca nu a fost nimeni sa ne sustina, sa se zbata pentru noi, sa creada in noi, sa „stranga din c*#” la o faza mai periculoasa. Tot respecul si aici chiar vreau sa intaresc, tot respectul pentru profesorul de religie. El a fost singurul care a tinut unpic si cu noi, si celalalt unpic cu ceilalti. Parca am fi jucat in deplasare. Cand toti asteptau sa vina pauza, Traian pune mingea jos, o culca. Pase la Melian, mai departe la Farte, apoi inapoi la Cristi si gooool. Era 1-0 pentru noi si s-a fluierat pauza. Am schimbat partile si arbitrul si am mai stat unpic jos. Era cald afara, ce naiba. A doua parte a fost parca mai spectaculoasa. Sa jucat mai intens, mai decisiv si pe contre. Cei din a 10 au incercat si au incercat. Gratie reflexelor excelente ale portarului tabela a ramas neschimbata. Sa nu se inteleaga ca ne-am bagat autobaza in poarta. Daca Farte, Melian si incursiunuea excelenta a lui Traian ar fi fost finalizate cu gol, era altceva.
            S-a fluierat si finalul. 1 – 0 s-a terminat. De sleiti ce eram nici nu mai puteam sa strigam de fericire, totusi un zvacnet s-a auzit. Am castigat si sunt mandru de toti coechipierii. Tin sa ii felicit pentru jocul prestat si pentru ca am aratat ca putem face multe daca e sa facem. Ii felicit si pe cei din 10 B pentru locul doi, dar asa fie vorba intre noi, tot 11 B e baza !!!

    Categories: Creatii proprii, Fotbal, Parerea Mea | 3 Comments

  2. Blogul meu in alte limbii

    mai 13, 2008 by Andrei Sălăgean

             Pfuai de capul meu ca am inceput de vreo 15 minute sa scriu postul acesta si tot nu am scris nimic, inafara de spatiile de la inceput. Stau si imi zbat creierii sa ii explic la fratemeo ungiurii, arii si planuri handicapate, ca deja fac urat. Doamne Ajuta sa ia o nota buna la teza unica de vineri! Atat vreau sa stiu ca nu mai are probleme de genul acesta pana pe clasa a XII-a. Sa revin la subiect. Trebuie neaparat sa le multumim celor de la Google care au avut bunavointa sa puna la Google Translate si limba Romana. Se pare ca programatorii de la Google au inceput sa se faca auziti, multumiri inca o data din partea mea.
             Sunt mai mult ca sigur ca nu va intrebati de ce sunt eu asa de fericit. Cu ocazia aceasta am si eu ocazia sa imi „lansez” blogul si in alte limbii.Vreau ca toate cuvintele mele, „poeziile” si bancurile sa fie cunoscute in mai multe tari. Astfel cititorii mei din India, Canada, Franta, Olanda si cel din Suedia sa se simta mult mai bine si sa navigheze mai lin.
             Tinand cont totusi ca Translateul este inca la inceput, are destul de multe greseli si neintelegeri. Nu este perfect dar este mai bun decat nimic. Cel putin o sa imi dea mie si la Traian motiv de distractie la orele de info. O singura intrebare de final mai am,raspunsul daca aveti timp lasati un comment sau pe mess. De ce majoritatea lumii cand intra pe Google Translate prima data incearca injuraturile?

    Categories: IT, Parerea Mea | No Comments

  3. Tipuri de cacat

    mai 11, 2008 by Andrei Sălăgean

            Stiu ca poate la unii dintre voi v-am mai prezentat aceasta lista, dar pur si simplu nu ma pot abtine sa nu o mai pun inca o data. Poate la unii o sa vi se para gretos si alte chestii, nu comentez. Eu am ras cu lacrimi.

    1.Cacatul fantoma: Stii cu siguranta ca l-ai facut. Urme ale sale sunt pe hârtia igienica dar în WC nu este nici urma de cacat. Mai poate fi numit si cacatul Torpedo atunci când a fost auzit cazând în apa din WC…
    2.Cacatul teflon: Vine matasos si moale ca nici nu îti dai seama. Pe hârtia igienica nu sunt urme de cacat. Pentru a fi sigur ca a fost facut trebuie sa te uiti în WC…
    3.Cacatul cauciucat: Are consistenta bitumului fierbinte si lasa urme gretoase pe faianta WC-ului. De stergi de cel putin 18 ori la cur si acesta nu este înca curat. Trebuie sa îti bagi hârtie igienica în chiloti pentru a nu-i umple de cacat.
    4.Cacatul cu aprindere întârziata: Tocmai te-ai sters la cur si te-ai ridicat în picioare…când vine tura urmatoare…
    5.Cacatul sarpe: Alunecos de grosimea degetuli mare si are o lungime de cel putin 50 de centimetrii. Are un potential ridicat (la fel ca si cacatul fantoma) de „cacat Torpedo”…
    6.Cacatul pluta: Mai este cunoscut si sub numele de „înotatorul”. Desi ai tras apa de trei ori el pluteste înca în WC. Doamne! Cum te poti scapa de el? Nu se lasa nicidecum luat de apa. Apare de obicei peste tot, numai în propria locuinta nu…
    7.Cacatul dorinta: Parca ai avea furnici în intestine. Transpiri, te basesti, faci totul…în afara de a te caca…apare de obicei la petreceri când te nevoieste sa ocupi WC-ul un timp îndelungat.
    8.Cacatul buci-umede: Aceasta specie derivata loveste apa din WC cu o viteza ridicata si la un unghi înclinat astfel încât îti umezeste bucile curului…Cel mai rau la aceasta specie de cacat este ca nu ai niciodata certitudinea daca umezeala de pe bucile tale este apa sau cacat…
    9.Cacatul „bloc de ciment”: Ma este denumit si cacatul „Doamne-Dumnezeule!”. Imediat dupa ce ai început sa-l faci îti doresti din tot sufletul sa îti fi facut în prealabil o anestezie locala.
    10.Cacatul King Kong: Mai este cunoscut si sub numele de „cacat elefant”. Este asa de mare încât refuza sa dispara în canalizare înainte de a fi maruntit(se recomanda folosirea unui umeras de haine). La fel ca si „cacatul pluta” nu apre decât atunci când te aflii într-un WC strain.
    11.Cacatul hemoragie-craniana-interna: Aceasta forma de cacat l-a ucis pe Elvis. El vine de abia dupa eforturi îndelungate ai schimbat culori de la rosu la verde si apoi albastru.
    12.Cacatul bere: Una din cele mai rele dar si una din cele mai raspândite forme de cacat. Apare în ziua urmatoare noptii de dinainte. În mod obisnuit nici nu miroase asa de rau, dar aparentele înseala. WC-ul este stropit cu el de sus pâna jos de parca ai fi tras cu o flinta cu alice. Te si miri ca din gaura curului tau cacatul poate fi împrastiat în atâtea directii. Dupa aceea observi ca hârtia igienica s-a terminat si closetul nu este prevazut cu o perie. Apare la fel ca si alte forme numai în WC-uri straine.

    Categories: very funny | 1 Comment

  4. Red Alert 3

    mai 11, 2008 by Andrei Sălăgean

             Dupa 7 ani, Red Alert se intoarce! Dupa Yuri’s Revange din 2001 a fost anuntat Red Alert 3. Cu o grafica mult imbunatatita si cu o poveste noua acest joc, la fel ca si Starcraft 2 se anunta a fi o mare lovitura. Nu stiu pe cati dintr voi va intereseaza acest lucru sau cat va fascineaza, dar cel putin pentru mine…e ceva. Cred ca e printre singure jocuri alaturi de Age of Empires si Starcraft pe care toata lumea le-a jucat si inca le mai poate juca.
             Dupa cum ne-au obisnuit cei de la Command&Conquer au pregatit deja o poveste care sa te „bage” in joc pentru cateva zile, pana ce termini misiunile. Cum era de asteptat Rusia incearca din nou sa se intoarca in timp pentru a redeveni ce a fost. De aceasta data insa ceva merge prost si apare o alta Super-Putere pe harta: The Empire of the Rising Sun facand astfel WW III o „bataie” in 3: Sovieticii, Aliatii si Imperiul. Cu arme noi, la care o traducere din engleza ar strica orice inteles, si o poveste interesanta „ca sa zic asa”, Red Alert 3 ma face sa ma gandesc sa imi schimb tot mai mult troaca, si sa imi iau un computer care sa fie „in forma” pentru noile jocuri.

    Categories: Games | No Comments

  5. A Touching Story of Love and Marriage

    mai 8, 2008 by Andrei Sălăgean

    An elderly man lay dying in his bed. In death’s agony, he suddenly smelled the aroma of his favorite chocolate chip cookies wafting up the stairs. He gathered his remaining strength, and lifted himself from the bed. Leaning against the wall, he slowly made his way out of the bedroom, and with even greater effort inched himself down the stairs, gripping the railing with both hands.
    With labored breath, he leaned against the door frame, gazing into the kitchen. Were it not for death’s agony, he would have thought himself already in heaven. There, spread out upon newspapers on the kitchen table, were literally hundreds of his favorite chocolate chip cookies.
    Was it heaven? Or was it one final act of heroic love from his devoted wife, seeing to it that he left this world a happy man? Mustering one great final effort, he moved himself toward the table. His parched lips parted; the wondrous taste of the cookie was almost already in his mouth; seemingly bringing him back to life.
    The aged and withered hand, shakily made its way to a cookie at the edge of the table, when it was suddenly smacked with a spatula by his wife.
    „Stay out of those,” she said, „they’re for the funeral.”

    Categories: very funny | No Comments