Acu două săptămâni

April 27, 2011 by Andrei Sălăgean

         Așa de mult am întârziat că am ajuns să scriu la două săptămâni, dar asta e. Zile fain-au fost atunci și merită menționate. Așa că…
         Joi am fost iar toată ziua la standuri la JobShop de dimineața până la închidere. Tot așteptam momentul acela special, care anul trecut l-am pierdut, când urma să facem poza de grup. Pe de altă parte mă mai și grăbeam puțin că trimisesem mail la profesoară că o să vin de la 6 la parțial. Pe la 5 s-au închis standurile iar eu tot așteptam să ne strângem. Până la urmă am lăsat-o baltă și pe asta și m-am bazat pe MINE că o să fiu BINE a doua zi și o să pot da parțialul de la 10. Ne-am tras fain în poză, am cântat, ne-am bucurat, am adunat și apoi am plecat.
         Seara urma să ne vedem la party. Ca după fiecare eveniment și acuma ne aștepta o petrecere plină de toate. “Pentru ca Prometeu e numele meu mic” scria pe diplomă. La momentul la care am primit-o, am stat ceva vreme să mă gândesc ce înseamnă. Nu mi-am dat seama. Nu mă înțelegeți greșit, nu eram trotil sau alte cele, doar că nu mai făceam legătura. Nu știu cum, dar eu țineam minte că Prometeu era ceva cu soarele. A doua zi m-am lămurit. Per total am repetat isprava din seara trecută numai că de data aceasta cu bere. Și toate bine erau și dansam și săream și mă învârteam până ce m-am întâlnit cu prietenarul Mongolian. Ne-am distrat până ce la un moment dat mi-a arătat cât era ceasul și mi-a reamintit că am parțial a doua zi. M-am îmbrăcat, ș-acas-am plecat. Cumva am aterizat în pat, mi-am pus alarma și m-am culcat. Știu sigur că mi-am pus alarma.
         Pe la 7 mă trezește un coleg: “Tu de la câte ai ore?”. Mă șterg bine la ochi, mă uit la ceas și da, realizez ca am cam dormit mai mult decât trebuia. Mă spăl, îmi iau foile și mă duc să învăț. Pe la 10 fără un sfert pornesc ca să îmi iau și un suc de la magazin. Ajung la laborator și nu știu cum fac de las sucul după monitorul de la computer. După două minute realizez că am pierdut ceva. “Unde mi-e sucul?”… “Nu îmi găsesc sucul!”…”M-ați văzut și voi când am intrat cu sucul.”. L-am găsit până la urma. A fost o zi faină. Și-așa s-a incheiat aventura JobShop-ului de anul acesta. Abia îl aștept pe cel de anul viitor.


1 Comment »

  1. Hesiod din Cepari says:

    ADRENALINA LA MAXIM SA-MI CRAPE SPLINA!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *