Când se termină cu bine, dar nu e bine

17 iunie, 2010 | Andrei Sălăgean

         A inceput bine, s-a terminat bine, dar nu e bine; oare cum vine si asta? Asa a fost a doua sesiune din viata mea. Cu un 9 la analiza am debutat si cu un 10 la SDA am incheiat. A fost ceva putred la mijloc.
         Engleza aia si Matematicile Speciale au tinut neaparat „sa primesaca rosu si sa lase echipa in inferioritate numerica”. Prima mi-a „muscat” din moral la fel cum musc eu dintr-o felie de paine proaspata: impaturita, pana la jumatate. Iar a doua… ei bine, a doua mi-a mancat o luna de vacanta. Dar uite ca daca privim per total, sesiunea a inceput bine si s-a sfarsit bine.
         Se zice ca trebuie sa inveti din greseli. Lectia mea e simpla: sa nu-mi mai pun naibii intrebarea „Cat de greu poate fi?”. La astfel de examene trebuie sa ma astept la ce-i mai rau. Si probabil ar fi recomandat ca data viitoare sa dau 124% cand ma pregatesc pentru un examen. Specialistii spun ca ajuta.
         Una peste alta a trecut un an din facultate. Il astept pe al doilea, in speranta ca ma voi descurca mai bine, ca voi gestiona mai bine timpul si voi dormi mai mult. Astept sa scap odata de matematicile astea si sa incep si eu mai mult cu calculatoarele, ca in afara de fete, de asta am venit la poli. Tot raul spre bine si toate cele bune sa fie cu mine, si cu voi.


Niciun comentariu »

No comments yet.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.