Mizeria de pe talpă (part I)

May 28, 2010 by Andrei Sălăgean

         E o mizerie care se presupune a fi responsabila de norocul avut până azi dimineata. E o mizerie care in mod normal nu ar fi rezistat mai mult de cateva ore, dar am zis ce naiba, treaca de la mine. Dar norocul fara stiinta e ca si cutitul fara furculita: te descurci si cu el singur, dar e de preferat sa la ai pe amandoua.
         Luni dupamasa, ma grabeam sa ajung la o sedinta la BEST. Nu eram in intarziere, dar maream pasul pentru ca doream sa ajung mai repede. Graba, graba, lume multa, slalom iar trotuarul era cam ingust. Fiind mai mult concentrat la unde o sa ajung, ma uitam doar in fata si, si, si PAC! calc intr-un rahat de culoare ocru inchis. Marchez apoi trotuarul cu o linie intrerupta pe vreo 10m pana vad ca se duce. Ma mai uit inapoi sa vad cat de mare era dar pana la urma imi vad de treaba. La intrare ma mai sterg bine de pres. Partea buna ca nu mirosea, asa ca nu mi-am mai batut mult capul cu el. Astfel ca au mai ramas niste particule. Si oare care a fost efectul?
         Marti am luat 9 la analiza matematica. Am fost chiar mai fericit decat un copil mic care primeste de ziua lui o masinuta cu telecomanda si beculete, sau ce le place lor mai mult. Nu as putea descrie in cuvinte. Chestia e ca in ziua aceea nimic nu ma mai putea supara( exceptand un dezastru, dar sa nu vorbim de asa ceva). Aveam un moral de am decis sa merg si la seminarul de matematici speciale cu toate ca nu imi repetasem nimic si eram varza. “Eu eram primul!”
         Am invatat pentru colocviu la PSN, l-am stresat destul si pe saracul Popică care la un moment dat cred ca era satul de mine. Am stat si noaptea doar ca sa fie bine. Cand am extras biletul, ce credeti ca a iesit? biletul 9. Desi puteam sa il fac lejer de 20 de puncte, am uitat o conditie si am luat 18 puncte. Nu-i bai! Nu era ceva ce sa nu stiu, ceva greu, doar ca am omis din neatentie si m-a costat. Puteam usor sa corectez insa nu mi s-a mai oferit sansa. Nu eram suparat, chiar din contra pentru ca putea sa vina ceva mult mai greu. Am mers la magazin am luat niste doze de bere si am zis sa ud aceste note bune, ca sa creasca si sa se inmulteasca. Am turnat in cana si m-am apucat sa invat pentru colocviul la programare.
         62 de probleme, atatea variante aveam si vreo 10 ore adunate cu indulgenta, ca sa le rezolv sau macar sa am habar de ele. Joi pe la 3 noaptea ma gandesc sa scriu si eu macar una ca sa am exercitiu, sa imi intru in mana. Zic sa iau una mai grea si incep de la coada. 62 prea grea, sper sa nu vina, hai ca fac 61, o problema cu un mozaic. Îmi pica faţa de somn si de la lumina de la monitor. Cu toate acestea am reusit sa o temin in vreo jumatate de ora. Ma asez in pat doar ca la 7 sa ma trezesc pentru seminarul de electrotehnica. 1.) Seminarul nu era obligatoriu! 2.) A intarziat profesoara 20 de minute si nu am plecat! nu stiu ce era cu mine, pe langa faptul ca eram ca un zombi. Am terminat si repede, repede m-am intors la dragul meu pat, doar ca sa dorm o ora. M-am trezit cu greu si am continuat pregatirea la programare. Tot citeam eu despre metode de rezolvare, Greedy, Divide et Impera, Backtracking, Branch and Bound etc. Puteam sa aleg intre orele 16:30 si 18:00 ca sa dau colocviul. Eu viteaz ce sunt si cu adidasii norocosi la mine, am mers de la 16:30, sa scam si mai repede. Cu laptopul la mine, ma pregatesc sa extrag subiectul din plic. Tot rascolesc, mai ceva ca nemtii dupa evrei si scot o foicica cu numarul… 61. Ladies and Gentlemen, we have a winner! Am cerut voie sa imi pun castile sa ascult muzica si i-am dat scorbaci. Am luat 10 fara nici o ezitare.
         Fericit am pornit spre camin. Dar fericirea nu valoreaza doi bani daca nu ai cu cine sa o savurezi. Asa ca o sun pe mama si apoi pe tata. In timp ce vorbeam ma intalnesc cu doi prieteni care imi fac semne ca merg spre facultate. La ce bine ma simteam am zis ca ma duc cu ei si intre timp tot vorbesc la telefon. Termin si aflu ca ei se indreptau spre examenul la pedagogie… -Hai ca vin si eu! ca daca nu, trebuia sa il dau ziua urmatoare. M-am grabit sa termin cat mai repede sa ajung sa mananc si sa ma odihnesc. Mi-am facut rana la deget de la cum am scris cu un pix deala hexagonal. Normal ca eu am venit la examen cu mana in fund, fara nimic de scris, dar cu laptopul la mine. N-o fost bai! Am ajuns pana la urma in camin, frant dar gata sa ma pregatesc pentru examenul la enlgeza ce urma a doua zi.
         Privind per asamblu, a fost o saptamana extraordinara. Am mai deschis o bere si am sarbatorit. Lucrurile erau mai bine decat le-am prevazut. Treaba era pe roate. Daca as fi avut coada, dadeam din ea de fericire. Si vine intrebarea:

What could possibly go wrong?

P.S. part II vine in jur de ora 20.


2 Comments »

  1. Evsignie din Antiohia says:

    bravo salageaaaan,cel mai bun elev la programare si la mate.

    da stai linistit,ca se compenseaza situatia.

  2. asa crezi, O mare evsignie din antiohia, is this your wisdom ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *