May, 2010

  1. Vis în vis

    May 31, 2010 by Andrei Sălăgean

             M-am trezit azi dimineata de la 9 ca sa invat la MS. Incep si citesc, si citesc, si la un moment dat mi se inchid ochii si adorm. Si visez ca vine maicamea la mine si zice:
             –DU-TE SI INVATA LA MATEMATICA !!!.
             -Oai! Iar ma bati la cap! Ce bine ar fi sa fie asta un vis, i zic eu.
             -Ai vrea tu!
             Si in clipele urmatoare ma trezesc si ma gandeam, ni ma ce tare, o fost numai un vis. Si ma tot plimbam cand primesc un buzz pe messenger si ma trezesc, din nou. Gata, ma intorc la matematica!


  2. Ideea mea genială

    May 30, 2010 by Andrei Sălăgean

           Dupa 12 ore bune de somn, m-am trezit si eu, dar numai pentru ca m-a sunat mama sa ma intrebe pe ce imi trimite pachetul. Toata sapatamana adunat cred ca am dormit atata cat am dormit azi si ieri, insa cel mai important e cu ce am ramas. Pe langa odihna, azi noapte am visat urmatoarea strategie de promovare a blogului: Proiectii cu blogul meu pe cetatuie. Cine-i primu’? Nimeni nu s-a mai gandit la asa ceva.

           Totul era foarte clar in vis. Trageam niste prelungitoare lungi de la baza si apoi cu niste proiectoare normale puneam blogul sa se vada pe deal. Si veneau persoane si navigau dar totul se vedea mai mare si era mai cool. Asta pana ce a venit varameo si o pus broasca testoasa pe mine si am tresarit.Totusi, ideea ramane, numai ca nu stiu cum sa fac rost de niste proiectoare? Pana una alta eu ma intorc la Matematicile mele Speciale si ma mai gandesc la asta si cu alta ocazie, numa’ bine!


  3. Footbal and Score FAIL

    May 29, 2010 by Andrei Sălăgean

            


  4. Reversul medaliei (part II)

    May 28, 2010 by Andrei Sălăgean

             Dar oare ce e si cu norocul acesta? Ce legatura au urmele de fecale de pe talpa de la papuci cu ce a fost saptamana aceasta? Daca nu stateam si imi bateam capul oare imi mai venea inspiratia sa rezolv limita la gamma? Daca nu stateam si invatam si nu il intrebam non-stop pe Popica si nu copiam in caiet cum se face un “for” in VHDL mai luam atata la PSN? Chiar si problema aia singura de la programare, daca nu stiam sa o rezolv atunci noaptea, ce ma faceam a doua zi?
             Chestia cu papucul e doar o glumiţă, reusita sau nu, o vorba din popor. Tata zice ca e vorba de stiinta. Norocul insa merge de mana ghinionul, un cuplu cam gay. Daca nu-i noroc si e stiinta atunci daca nu e ghinion e prostie, simplu.
             Viata mea e ca un film bun, care nu a luat inca Oscar. E ca o pizza mica, cand o savurezi mai bine atunci se gata; si iti aduce alta si pe la mijloc nu mai ai ketchup. Si de asta am eu blog. Ca daca mi-ar fi numai bine, nu mi-ar pasa sa mai tin un blog, ar fi boierime. Sau la inaltimea mea sa respir numai oxigen, dar mai plec si eu capul. Lucrurile aiurea mi se intampla fix atunci cand mi-e cel mai bine, atunci cand nu ma astept. Si de asta-i viata asa frumoasa, asa de challenging. Si intr-o zi de luni m-am gandit ca lucrurile astea-s bune de-o poveste si mi-am facut blogul.

             Si azi dimineata ma gandeam sa ma trezesc mai repede sa ma uit la ultimul episod din Flash Forward, dar nu. A sunat prima alarma, apoi a doua, apoi m-am uitat la ceas si mi-am dat seama ca nu-i graba, ma uit cand vin de la engleza. Totusi pe la 8:42 m-am trezit. M-am spalat, le-am schimbat apa la Jordan si Riemann si apoi am spalat vasele. M-am imbracat frumos si am plecat. Pana ce a fost de intrat, am tot ras cu un coleg de posibile scenarii, in mare parte legate de cele intamplate pe la seminarii. Imi vine si mie randul, intru si ma intreaba daca am foaie, normal ca nu. Eu eram cu un stilou intr-o mana si cu cealalta intr-un loc calduţ, adica in buzunar. Cer de la cineva o foaie, iau un subiect si ma pun la masa. La prima vedere, nu mi se parea greu. Primul subiect sa descriu un obiect aiurea cat si functionalitatile lui iar la al doilea subiect sa spun cuvantul la 5 definitii. Si ma tot gandeam eu si ma uitam pe pereti ca la doua definitii nu era sigur. Vazandu-ma, profesoara ma intreaba daca-s plictisit, iar eu o lamuresc ca ma gandesc. Ca daca vreau pot sa aleg alt bilet. Normal ca accept, dar precizeaza ca numai sa nu regret. La care eu ma gandesc:

    Cât de greu îmi poate veni?

             No ăsta o fost puctul culminant. Cum adica e normal sa vrei sa schimbi un bilet deja destul de bun? Cum adica sa nu asculti de atentionarea profesoarei in legatura cu regretatul? Cum sa ma manance in DOS fix acuma si sa schimb biletul? Inca ma intreb de ce nu am putut sa stau in scaunul meu si sa ma uit in foaia mea si sa nu ma mai fi intrebat nimic. Normal nu prea a fost nici ce a urmat pentru ca am extras un subiect pentru clasele de engleza. Nu as putea zice ca a fost cu mult mai greu pentru ca “exercitiile sunt din carte, nu de altundeva”. Am avut de vorbit despre GPS si alte 5 definitii. Diferenta e ca am stiut numai un cuvant si ca descrierea mea facuta GPS-ului nu i-a placut de nici o culoare. Ma intreba continuu ca ce se afla inauntru la GPS. Ma gandeam la un senzor care ia informatii de la satelit, (ceva bistabili JK) un program si eventual o memorie unde sa se stocheze hartile. Dar mai trebuia ceva… o pu…şca mare de nu s-a afla. La exercitiu doi nici nu am clipit: A – nu, B – nu, C – nu, D nu am stiut, E – bine. ŞAPTE – daca vrei mai mult hai la mariri.
             Am ramas ca si atunci cand am dat prima data examenul auto si m-o picat dupa 50m. Am iesit resemnat si am pornit pe jos spre camin. I-am sunat pe ai mei sa le dau “vestea”. Ce-ti faci cu mana ta se numeste lucru manual. Atatea imi treceau prin cap… Ma gandeam cum naiba scot eu acuma doi de 8 si un 7 la PSN, Matematici Speciale si Electrotehnica cand la ultimele doua imi faceam griji si cum sa le trec. Apoi am vazut ca incepea creierul meu sa dea SPAM si am zis ca nu se mai poate. M-am oprit si am zis : “O fac si pe asta! Sunt Nascut pentru a reuşi!”. Vorbe grele, le-am mai repetat vreo 100m. Daca nu cred ca se poate nu am cum sa iau bursa, ca pana la urma de asta e vorba. Dar in continuare ma gandeam cum am putut eu sa stric toata saptamana cu un simplu examen. Majoriatea din cei care i-am intrebat au luat 10. Păţeşti si lucruri naspa din cand in cand. Dar ce a fost, a fost, ce urmeaza conteaza si mai spun inca o data: O să reuşesc!


  5. Mizeria de pe talpă (part I)

    May 28, 2010 by Andrei Sălăgean

             E o mizerie care se presupune a fi responsabila de norocul avut până azi dimineata. E o mizerie care in mod normal nu ar fi rezistat mai mult de cateva ore, dar am zis ce naiba, treaca de la mine. Dar norocul fara stiinta e ca si cutitul fara furculita: te descurci si cu el singur, dar e de preferat sa la ai pe amandoua.
             Luni dupamasa, ma grabeam sa ajung la o sedinta la BEST. Nu eram in intarziere, dar maream pasul pentru ca doream sa ajung mai repede. Graba, graba, lume multa, slalom iar trotuarul era cam ingust. Fiind mai mult concentrat la unde o sa ajung, ma uitam doar in fata si, si, si PAC! calc intr-un rahat de culoare ocru inchis. Marchez apoi trotuarul cu o linie intrerupta pe vreo 10m pana vad ca se duce. Ma mai uit inapoi sa vad cat de mare era dar pana la urma imi vad de treaba. La intrare ma mai sterg bine de pres. Partea buna ca nu mirosea, asa ca nu mi-am mai batut mult capul cu el. Astfel ca au mai ramas niste particule. Si oare care a fost efectul?
             Marti am luat 9 la analiza matematica. Am fost chiar mai fericit decat un copil mic care primeste de ziua lui o masinuta cu telecomanda si beculete, sau ce le place lor mai mult. Nu as putea descrie in cuvinte. Chestia e ca in ziua aceea nimic nu ma mai putea supara( exceptand un dezastru, dar sa nu vorbim de asa ceva). Aveam un moral de am decis sa merg si la seminarul de matematici speciale cu toate ca nu imi repetasem nimic si eram varza. “Eu eram primul!”
             Am invatat pentru colocviu la PSN, l-am stresat destul si pe saracul Popică care la un moment dat cred ca era satul de mine. Am stat si noaptea doar ca sa fie bine. Cand am extras biletul, ce credeti ca a iesit? biletul 9. Desi puteam sa il fac lejer de 20 de puncte, am uitat o conditie si am luat 18 puncte. Nu-i bai! Nu era ceva ce sa nu stiu, ceva greu, doar ca am omis din neatentie si m-a costat. Puteam usor sa corectez insa nu mi s-a mai oferit sansa. Nu eram suparat, chiar din contra pentru ca putea sa vina ceva mult mai greu. Am mers la magazin am luat niste doze de bere si am zis sa ud aceste note bune, ca sa creasca si sa se inmulteasca. Am turnat in cana si m-am apucat sa invat pentru colocviul la programare.
             62 de probleme, atatea variante aveam si vreo 10 ore adunate cu indulgenta, ca sa le rezolv sau macar sa am habar de ele. Joi pe la 3 noaptea ma gandesc sa scriu si eu macar una ca sa am exercitiu, sa imi intru in mana. Zic sa iau una mai grea si incep de la coada. 62 prea grea, sper sa nu vina, hai ca fac 61, o problema cu un mozaic. Îmi pica faţa de somn si de la lumina de la monitor. Cu toate acestea am reusit sa o temin in vreo jumatate de ora. Ma asez in pat doar ca la 7 sa ma trezesc pentru seminarul de electrotehnica. 1.) Seminarul nu era obligatoriu! 2.) A intarziat profesoara 20 de minute si nu am plecat! nu stiu ce era cu mine, pe langa faptul ca eram ca un zombi. Am terminat si repede, repede m-am intors la dragul meu pat, doar ca sa dorm o ora. M-am trezit cu greu si am continuat pregatirea la programare. Tot citeam eu despre metode de rezolvare, Greedy, Divide et Impera, Backtracking, Branch and Bound etc. Puteam sa aleg intre orele 16:30 si 18:00 ca sa dau colocviul. Eu viteaz ce sunt si cu adidasii norocosi la mine, am mers de la 16:30, sa scam si mai repede. Cu laptopul la mine, ma pregatesc sa extrag subiectul din plic. Tot rascolesc, mai ceva ca nemtii dupa evrei si scot o foicica cu numarul… 61. Ladies and Gentlemen, we have a winner! Am cerut voie sa imi pun castile sa ascult muzica si i-am dat scorbaci. Am luat 10 fara nici o ezitare.
             Fericit am pornit spre camin. Dar fericirea nu valoreaza doi bani daca nu ai cu cine sa o savurezi. Asa ca o sun pe mama si apoi pe tata. In timp ce vorbeam ma intalnesc cu doi prieteni care imi fac semne ca merg spre facultate. La ce bine ma simteam am zis ca ma duc cu ei si intre timp tot vorbesc la telefon. Termin si aflu ca ei se indreptau spre examenul la pedagogie… -Hai ca vin si eu! ca daca nu, trebuia sa il dau ziua urmatoare. M-am grabit sa termin cat mai repede sa ajung sa mananc si sa ma odihnesc. Mi-am facut rana la deget de la cum am scris cu un pix deala hexagonal. Normal ca eu am venit la examen cu mana in fund, fara nimic de scris, dar cu laptopul la mine. N-o fost bai! Am ajuns pana la urma in camin, frant dar gata sa ma pregatesc pentru examenul la enlgeza ce urma a doua zi.
             Privind per asamblu, a fost o saptamana extraordinara. Am mai deschis o bere si am sarbatorit. Lucrurile erau mai bine decat le-am prevazut. Treaba era pe roate. Daca as fi avut coada, dadeam din ea de fericire. Si vine intrebarea:

    What could possibly go wrong?

    P.S. part II vine in jur de ora 20.


  6. Cum să te pregăteşti pentru un interviu!

    May 26, 2010 by Andrei Sălăgean


  7. Cu dreptu-n faţă

    May 25, 2010 by Andrei Sălăgean

             Banane, portocale, pere, kiwi, ananas, mango, prune si mere, dar mai ales mere, pentru ca mere treaba. Am tras de mine incat si cearcanele au facut cearcane aseara dar pana la urma s-a meritat. Primul examen, la analiza, l-am luat cu 9 (nouă) si sunt foarte fericit. Am inceput excelent si asta e bine dar si mai bine este daca ma mentin.
             Inca ma asteapta o saptamana infernala, dar dupa ce a fost in primul semestru, nimic nu mi se pare imposibil. Mai am maine la PSN (Programarea Sistemelor Numerice), joi la SDA (Structuri de Date si Algoritmi) si vineri la Engleza. Apoi vine weekendul unde ne “motivam” putin si marti îi dăm bice cu Matematici Speciale. Incet, incet imi intru in ritm. Aseara am baut asa lejer o sticla de suc, cu ciocolata si cu niste cornulete de la bunica. Apropo, bunica face cele mai bune cornulete din lume, cred ca daca ar face si bere ar face mai buna decat Heineken. La un moment dat mi se inchideau ochii asa ca am luat perna, am pus-o pe masa si am luat somn o juamtate de ora direct de pe scaun. Si mai luam o gura de suc, mai citeam din cursuri, mai luam un cornulet si tot asa pana s-a luminat afara. Pe la 6 m-am pus in pat si am pus ceasul sa sune pe la 7 jumatate…ca mai citesc ceva si inca vreo 3 alarme la 8. Nu am mai auzit prima alarma, noroc cu “Desteapta-te romane!” si la 8 si umpic am fost in picioare si gata de Euler si Frullani.
             Restul e poveste. Am prins o zi buna, inspiratia mi-a vent numai bine si… “am facut-o si pe asta”. Acuma am dormit putin si ma asteapta o seara bogata unde sa ma pregatesc pentru urmatorul hop. Toate cele bune si sa curga cu note bune in sesiune!


  8. încă o poză random

    May 19, 2010 by Andrei Sălăgean


  9. poză random

    May 19, 2010 by Andrei Sălăgean


  10. Danger Zone

    May 18, 2010 by Andrei Sălăgean