Vand carti de a XII-a

26 iunie, 2009 by Andrei Sălăgean

         …el ii daruieste Elei casele de la Constanta, bani, „absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti…de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul”. Ceva de genul ma gandeam si eu astazi pe la ora 14. Sincer, daca nu as avea cui sa vand toate cartile astea de romana, veneam acasa si faceam un foc fain din ele. Asa ca sa simt eu ca am terminat cu totul. Sa uit toate chestiile care le-am invatat, toate durerile lui Moromete si ale lui Ion, toate probele lui Harap-Alb, nevroza lui Bacovia si disclocarile temporale ale lui Camil Petrescu.
         Dupa ce ca aseara am stat pana la unu ca sa mai schimb impresii cu lumeas si sa mai citesc ceva, azi dimineata la 7 fara 10 suna alarma la telefon. Mai las 5 minute apoi ma ridic rapid si intru la dus, ma rad si in tinuta de nunta, dar fara papion si sacou, plec spre scoala cu aceeasi Cristi si Cristina. Pe drum normal fiecare ne dam cu parerea despre ce am vrea sa vina si despre ce nu am vrea. Concluzia era clara: numai poezie sa nu vina.
         Am intrat cu greu in curte, noroc cu Cristi care avea o barda la el si am inceput sa taiem din frunze. Ne-a luat ceva vreme. Era o cultura impresionanta de morcovi acolo. Toata lumea avea cel putin cate unu. Noi aveam apa. Grupuri si grupuri, oameni si oameni, unii deja stiau deja varianta, altii le aveau pe toate in caz de orice. Deci un lucru era clar, foarte clar. Eu nu aveam emotii pentur ca stiam ca nu stiu. In rest, 95% ori avea zarzavat la fund ori avea fituici. Pana la urma am intrat si in clase, am completat foile. Eu nu eram atent dar se pare ca o tipa cu doua banci in fata mea la locul pentru nume, unde trebuia pus numele de familie, a facut putin exces de zel si…a scris chiar NUMELE DE FAMILIE, emotiile. Apoi o inceput sa bata apropouri la inaltimea mea, sa ma duc sa ud putin florile care erau mai sus, cu toate ca le dadusem ceasul meu, ca doar ele nu aveau asa ceva la un examen…Dupa vreo ora de asteptari a venit si subiectul, bunicel, nimic din ce se vehicula ca va fi, dar cu cea mai mare cota. Incet si cu treaba buna am trecut prin toate punctele insa mi-e mila de profesorul care imi va corecta la punctul III. Ori o sa rada de ce porcarii am scris, ori isi fac cruce, ori amandoua. Am iesit afara, unde normal vreo 5 cocalari stateau fix in fata usii, aia meritau un bocanc in plex, nu sa ii fereasca toata lumea care iesea. In fine, ma rodea stomacu mai ceva ca o radasca. Am tras o fuga rapid pana acasa, „am bagat o rosie cu pita” si m-am intors pe terasa unde am dezbatut la o bere cele petrecute pana atunci. Am rascolit toate subiectele, mai ceva ca cei de al criminalistica am incercat sa determinam daca tipa din poezie e moarta sau nu, iar cand ne-am plictisit am plecat acasa.
         Am vrut sa ma uit la un film, dar eram mult prea obosit. M-am pus sa dorm vreo ora, doua. Cand m-am trezit am inceput sa realizez momentul. AM SCAPAT DE ROMANA !!!!. Am pornit compu, am pus melodia asta si am dat tare. M-am simtit bine!


Niciun comentariu »

No comments yet.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *