June, 2009

  1. Despre numerele prime

    June 29, 2009 by Andrei Sălăgean

             Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime. Iata rezultatele:

    Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime.
    Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11e prim …
    Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim …
    Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim …
    Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 … vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim …
    Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune…
    Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca…
    Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim…
    Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pentru a demonstra ca nu e prim…
    Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim…
    Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee…
    Politicianul: “Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!”


  2. Legea e facuta sa fie respectata.

    June 27, 2009 by Andrei Sălăgean

    Un barbat poate sa-si bata nevasta cu o curea de piele, daca latimea
    acesteia este sub 5 cm; el poate folosi o curea mai lata daca sotia îi
    acorda permisiunea.
    (Los Angeles)

    E interzis sa pui o capcana pentru soareci fara sa ai permis de vânatoare.
    (California)

    Barbatul are dreptul sa-si bata sotia, dar numai o data pe luna.
    (Arkansas)

    Legea pedepseste aspru existenta a doua vibratoare în aceeasi casa.
    (Arizona)

    Sexul oral este ilegal, cu exceptia cazului în care este folosit ca forma de
    preludiu.
    (Singapore)

    Accesul barcilor cu motor pe strazile orasului este strict interzis.
    (Brewerton-Alabama)

    Este interzis ca doi reni sa se împerecheze pe strada între orele 7.00 si
    19.00 (Alaska)

    Este ilegal sa te saruti pe calea ferata în Franta.
    (Franta)

    Unei persoane nu i se poate cere sa plateasca mâncarea într-un han decât
    daca acea persoana, în opinia sa, este “satula”.
    (Danemarca)

    Este ilegal sa fii beat în localuri autorizate (într-o cârciuma sau bar).
    (Anglia)

    Sentinta pe viata este de 25 de ani.
    (Australia)

    Este ilegal ca un sofer sa fie legat la ochi în timp ce conduce un
    automobil.
    (Alabama)

    Homosexualii nu au voie sa locuiasca în tara.
    (Singapore)

    Este ilegal sa fii beat, în posesia unei vaci.
    (Scotia)

    Nimeni nu poate porni o masina în timp ce cineva este sub vehicul.
    (Danemarca)

    Ă�nainte de a pleca cu masina, trebuie sa verifici luminile, frânele si
    volanul. De asemenea trebuie sa faci si o verificare vizuala pentru a te
    asigura ca nu sunt copii sub masina.
    (Danemarca)

    Pentru a merge la facultate trebuie sa fii inteligent.
    (China)

    Nu poti avea decât un copil, altfel va trebui sa platesti o amenda.
    (China)

    Este ilegal sa arati afectiune în public duminica.
    (Wawa/Ontario/Canada)

    Rezidentii nu au voie sa posede o conexiune la Internet mai rapida de 56k.
    (Uxbridge/Canada)

    Când ploua, o persoana nu are voie sa-si ude peluza.
    (Nova Scotia/Canada)

    Conform reglementarilor Autoritatii Australiene pentru Telecomunicatii
    (ACA), un modem nu poate raspunde dupa ce suna prima data. Daca face
    acest lucru, permisul ACA pentru modemul dumneavoastra este invalid si
    exista o amenda de 12,000$. – Legea telecomunicatiilor 1991.
    (Australia)

    Cu exceptia duminicilor, este perfect legal sa tragi într-un scotian cu
    arcul cu sageata.
    (York/Anglia)

    Este ilegal ca o femeie sa fie goala de la brâu în sus în public, cu
    exceptia cazului în care este functionar într-un magazin de pesti tropicali.
    (Liverpool/Anglia)

    Este legal ca un barbat sa urineze în public, atâta timp cât o face pe roata
    din spate a masinii sale si mâna lui dreapta este pe vehicul.
    (Anglia)


  3. Vand carti de a XII-a

    June 26, 2009 by Andrei Sălăgean

             …el ii daruieste Elei casele de la Constanta, bani, “absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti…de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul”. Ceva de genul ma gandeam si eu astazi pe la ora 14. Sincer, daca nu as avea cui sa vand toate cartile astea de romana, veneam acasa si faceam un foc fain din ele. Asa ca sa simt eu ca am terminat cu totul. Sa uit toate chestiile care le-am invatat, toate durerile lui Moromete si ale lui Ion, toate probele lui Harap-Alb, nevroza lui Bacovia si disclocarile temporale ale lui Camil Petrescu.
             Dupa ce ca aseara am stat pana la unu ca sa mai schimb impresii cu lumeas si sa mai citesc ceva, azi dimineata la 7 fara 10 suna alarma la telefon. Mai las 5 minute apoi ma ridic rapid si intru la dus, ma rad si in tinuta de nunta, dar fara papion si sacou, plec spre scoala cu aceeasi Cristi si Cristina. Pe drum normal fiecare ne dam cu parerea despre ce am vrea sa vina si despre ce nu am vrea. Concluzia era clara: numai poezie sa nu vina.
             Am intrat cu greu in curte, noroc cu Cristi care avea o barda la el si am inceput sa taiem din frunze. Ne-a luat ceva vreme. Era o cultura impresionanta de morcovi acolo. Toata lumea avea cel putin cate unu. Noi aveam apa. Grupuri si grupuri, oameni si oameni, unii deja stiau deja varianta, altii le aveau pe toate in caz de orice. Deci un lucru era clar, foarte clar. Eu nu aveam emotii pentur ca stiam ca nu stiu. In rest, 95% ori avea zarzavat la fund ori avea fituici. Pana la urma am intrat si in clase, am completat foile. Eu nu eram atent dar se pare ca o tipa cu doua banci in fata mea la locul pentru nume, unde trebuia pus numele de familie, a facut putin exces de zel si…a scris chiar NUMELE DE FAMILIE, emotiile. Apoi o inceput sa bata apropouri la inaltimea mea, sa ma duc sa ud putin florile care erau mai sus, cu toate ca le dadusem ceasul meu, ca doar ele nu aveau asa ceva la un examen…Dupa vreo ora de asteptari a venit si subiectul, bunicel, nimic din ce se vehicula ca va fi, dar cu cea mai mare cota. Incet si cu treaba buna am trecut prin toate punctele insa mi-e mila de profesorul care imi va corecta la punctul III. Ori o sa rada de ce porcarii am scris, ori isi fac cruce, ori amandoua. Am iesit afara, unde normal vreo 5 cocalari stateau fix in fata usii, aia meritau un bocanc in plex, nu sa ii fereasca toata lumea care iesea. In fine, ma rodea stomacu mai ceva ca o radasca. Am tras o fuga rapid pana acasa, “am bagat o rosie cu pita” si m-am intors pe terasa unde am dezbatut la o bere cele petrecute pana atunci. Am rascolit toate subiectele, mai ceva ca cei de al criminalistica am incercat sa determinam daca tipa din poezie e moarta sau nu, iar cand ne-am plictisit am plecat acasa.
             Am vrut sa ma uit la un film, dar eram mult prea obosit. M-am pus sa dorm vreo ora, doua. Cand m-am trezit am inceput sa realizez momentul. AM SCAPAT DE ROMANA !!!!. Am pornit compu, am pus melodia asta si am dat tare. M-am simtit bine!


  4. R.I.P. Michael Jackson

    June 26, 2009 by Andrei Sălăgean


  5. Numaratoarea inversa a inceput

    June 23, 2009 by Andrei Sălăgean

             Au mai ramas 5. Cu ceva emotii am trecut astazi de proba de la romana oral. Sincer va spun ca in momentul cand am terminat de citit prima data biletul, numai in cel mai bune momente ale mele credeam ca voi lua 10. Si se pare ca am fost destul de inspirat.
              9:24. Suna ceasul de trezire. Era totul gandit de dinainte, 24 imi va aduce noroc. Mancare, dus, ras si eram gata de plecat. De vreo doua sau trei ori cred ca am ridicat numai capul. Atatea aveam in cap, dar numai la romana nu ma gandeam. De aceea cand am ajuns am realizat ca eu nu am nimic de scris. Cristina a sarit in ajutor cu un pix, dar nu orice pix, era “cel mai bun pix”, cel care imi va aduce nota cea buna. Apoi am realizat ca in fata mea mai erau aproximativ 10 persoane. Mergea inexplicabil de incet, asa ca am plecat sa imi cumpar niste apa. Pana ce m-am intors au mai intrat vreo doi si am aflat ca Timis a luat 10…stiti voi…ala mic de sufla greu. Iesea lumea, in mare parte fericita, se imbratisa, nu scotea insa nici un cuvant, doar arata foaia. Cu o jumatate de ora intarziere am intrat si eu, cu toate ca erau care au intrat cu jumatate de ora in fata.
             Salut frumos, ca asa e bine, iau bilet si ciorna si iau loc. Ciudat ca nu mi-au cerut nici un act de identitate, probabil m-au recunoscut pentru ca nu purtam nici machiaj nici ochelarii D&G cu smaralde si cristale, cum zic…’s vedeta domle. Incep si citesc, si citesc, si citesc. Am citit cred ca de vreo 3 ori textul si nu am inteles mai nimic din el.( Pfoai ce prost e asta frate, nici sa citeasca nu stie). Era ceva despre teatrul lui Teodor Mazilu. Mai erau de raspuns 2 in fata mea si eu deabia gatasem primul punct. (Asta chiar e prost, nu gluma!). Totusi am avut noroc ca erau “doamne” in comisie si au mai stat putin si la o barfa, ca asa se cade la examen sa mai schimbi pareri. Altii aveau cate o pagina de unde sa citeasca pe cand eu, 2 fraze mai lungi care reprezentau un rezumat, un rand pentru punctul doi unde trebuia sa identific doua idei si sa le compar, iar la trei opinie argumentata pe baza textului dupa urmatoarea afirmatie “Piesele lui Teodor Mazilu reprezinta o lume intoarsa.” Aici aveam 3 randuri: ipoteza, exemplu 1, exemplu 2, fara concluzie ca am zis ca totul e in cap si formulez pe loc.
             Nici o emotie nimic pana cand am dat fata in fata cu “juriul”. Uei tot mi s-a uscat gura. Ma descurc bine la 1 si 2 iar la 3 incerc sa conving ca stiu despre ce vorbesc si ca nu bat campii. Intr-un minut deja eram prin Baragan. Asa ca una din profesoare incepe sa traga de ham si ma intreaba cum vad eu lumea intoarsa…Tâgâdâm, tâgâdâm, tâgâdâm, tâgâdâm pâna in Delta am luat-o. “Ma copile, tu ai fost la teatru?” si aici cred ca am cam exagerat cu sinceritatea “Am fost cand eram mic…” la Hansel si Gretel am vrut sa zic. “Dar acuma mai recent nu ai fost?”, aici stiti si voi raspunsul. Apoi din vorba in vorba am ajuns la conflictul dintre generatii care tot o lume intoarsa e daca privesti dintr-o tabara in cealalta. “No las ca-i bine”. Si nu stiu cum ii vine sa ma intrebe daca stiu mate. Aici nici nu am mai rezistat, daca la romana is asa cum sunt, atunci macar cu matematica sa ma laud si eu. “Stiu mate bine, am fost la olimpiada…”, “La olimpiada de balet?”, no aici mo cam calcat pe coada, insa am preferat sa precizez ca judeteana, bla bla bla si asteptam sa imi dea foaia.
             Cum ma uitam eu asa interesat la foaie, vad un 9 si inca o cifra langa( era numarul biletului, 93). Zic ca e bun si un 9.50 in gandul meu, iau foaia si dau sa ies, dar vine intrebarea magica, aia cu care treci la levelul urmator. “Tu ai luat vreodata un 10 la romana?”. Inafara de chestii laute de pe net, sau inca ceva ce nu imi dau seama, nu cred ca am luat vreun 10 in liceu.( No! ce v-am zis eu ca asta e prost!). Ma balbai intre sa zic da sau nu dar ma linisteste direct:

    “Astazi ai luat 10!”


  6. Cand vrei sa te “arzi”, ai grija sa nu te arzi

    June 20, 2009 by Andrei Sălăgean


  7. Tot respectul pentru:

    June 19, 2009 by Andrei Sălăgean

             Iar daca mai sunt 2 persoana pentru care sa am o atitudine de respect, atunci una din ele sigur va fii tot timpul Nemes Traian. Din 4 ani, cat am fost colegi de clasa, 3 am fost si de banca, cu toate ca era destul de greu sa incapem cand el era in mijloc. Imaginati-va doi “calai” cu picioarele care ieseau pe partea cealalta sa stea unul langa celalalt. De obicei Somesan iesea putin sifonat dar asta-i viata de scolar. Cel mai greu a fost la teza de la romana de pe primul semestru pe clasa a 12-a. Cum nu eram programat sa stau cu ei in banca, m-am intors in ultimul moment “fara bilet”, Traian foarte detasat statea intins pe doua locuri cu picioarele desfacute zici ca era constipat. Nu aveam nici un motiv sa ma intorc in prima banca asa ca m-am inghesuit cum am putut. Apoi sa nu va zic, ca stateam mai ceva ca in ingramadeala la bilete de la meciul cu Steaua. Jumate picior afara, jumate inauntru in banca, nu stateam nici cum, dupa o ora incepea sa tremure, tot eram transpirat, pe cand Traian putea parcheze o limuzina pe locul lui. Dar cele mai interesante erau discutiile de pe a 9-a. Ce puteau oare 2 tipi sa discute cand nu se cunosc inafara de, tipa aia super cu tzatze mari si cur fain care o trecut pe langa noi, nu era cazul, sau despre nimic. Normal ca despre jocuri. Atunci mi-a recomandat prima data Prince of Persia: Warrior Within. Defapt il recomanda la toti. Erau 3 cd-uri, care cred ca si acuma sunt la mine. Super fain jocul insa pe langa POP WW daca intreba cineva de Traian, 2 lucruri iti veneau in minte atunci: telefonul lui cu care filma toate tampeniile ce le faceam si Tiesto. Atunci a aparut ipoteza unui concert Tiesto la Beclean, ne gandeam cam cat de multa lume ar fi, daca ar umple tot Becleanul. Dar pe langa asta, cea mai mare dilema a vremii pe langa vorbele lui Nietzsche era care este mai inalt dintre noi doi. Pana la urma am decis sa facem ca si atunci cand castigam ceva. El a purtat primii ani, eu ultimii si totul a fost ok. Asta pe langa faptul ca eram mai tot timpul rugat sa ajut la udatul florilor. Pe langa scorurile exacte la fotbal, au mai fost si alte pariuri mai ciudate, ca si cel cand am zis ca imi intra un corn de Olala intreg in gura, nu m-au crezut…muhahaha. Cu tot ce a fost in acesti ani, cu serile de pe Duca, cu buda aia din lateral, cu assassin’s creed sau cu raspunsurile tale la romana care daca nu erau ciudate, nu intelegem nimic ne-om vedea la Cluj sa spargem fie o consola, fie o sticla de Cabernet Sauvignon sau in cel mai bun caz la gradina botanica sa “hranim pasarile”, numai ca alea care au aripi dar nu zboara.
             Si ultimul, dar nu cel din urma, si pentru ca si papucii lui cer asta, tot respectul pentru Somesan Adi. Cunoscut dupa strigatele de lupta la nevoie gen “Open Arena” – vorbe adresate partenerului de pahar cand simti ca iti cade capul pe masa, este trecut de ora 12 iar tu doresti sa ajungi acasa sa il bati pe taicato, sa borasti pe tastatura, apoi pornesti fain frumos compu si te joci. O alta chemare de inviorare e arhicunoscutul Tochio Hoteeeeeeel, care e mai greu decat pare: cu mana dreapta in aer si degetul aratator la curea se striga pana vine cineva sa strige Open Arena, e un fel de ciclu. Dar sa-i dam la Some ce Cezar nici nu stia pe vreamea lui: fotbalul si handbalul, mai exact poarta. Pe Somesan nu ai vrea sa il lasi sa joace pe teren. E tehnic, dar nu prea stie scheme, da gol cu capu dar numai cand iese din poarta, din partea cealalta a terenului, deci nu se pune, iar suturile lui ocolesc poarta cum ocoleste functia exponentiala originea. In schimb in porta face minuni mai ceva ca Merlin. Are el asa un skill dupa cum mi-a recunoscut in doua mii şasă, stie el sa scape o mana pe unde e mingea. Sa nu uitam ca pe a 9-a, pe cand eram boboci, in ultimul minut el a aparat penaltyul, ca noi sa marcam fix la faza care urma. Uneori inteligenta lui depaseste normalul astfel incat doar ele vede anumite traiectorii ale mingii, anumite poziti unde noi ar trebui sa fim. Ne cerem scuze domnu’ portar, dar tot pasele scurte sunt mai bune. Apoi tot timpul imi placeau cornuletele alea mici cu zahar praf pe deasupra pe care le avea din cand in cand. Erau asa de mici si de multe ca nu aveai cum sa nu mananci vreo 5-6 cand nu se uita. Fire subtila, stapaneste excelent arta copiatului “din poale”. Din 60 de oameni care copiaza, pe Somesan cred ca l-ai repera cel mai usor, dar adevarul e ca nici nu se fereste, are totul sub control. Radea el de mine cu Travianul, dar ce bine rad eu acuma de el cu Imperia, pentru ca de DOTA s-a cam lasat. Era campion pe sate cu Blodsicăr, chiar si Traian a recunoscut acest lucru. La fel cum amandoi ii recunoastem adevarata valoare de chimist in devenire, la fel si doamna Minerva. Stie el ceva cu hexa-ciano-feratul de potasiu sau acidul Lewis, toate din punct de vedere Brønsted ca altfel nu iese, insa la hidrocarburile cu gust de sfecla si chimen, mai are de lucrat. Bafta Somesane si daca nu ne vedem noi la un Open Arena, atunci macar la un fotbal asa de calitate, sti tu, iar eu anunt de pe acum: Ultim in poarta, Somesan tu esti primul!
             Iar daca cine stie patiti ceva voi doi, va ia cu dislocari de memorie sub forma de feed-back sau flash-back, aveti aici o poza sa tineti minte cine sunteti.


  8. Yo Dawg Jokes

    June 18, 2009 by Andrei Sălăgean









  9. Tot respectul pentru:

    June 17, 2009 by Andrei Sălăgean

            Toata admiratia pentru domnul profesor de geografie Nascu Toader. Ajuns la o varsta apreciabila, face fata cu real succes tuturor problemelor venite fie din partea elevilor, fie din aprtea conducerii. Nu stiu exact cati ani are dar e trecut bine de 50 si totusi cand vezi de ce e in stare nici nu iti vine sa crezi. Anul trecut juca in echipa de fotbal a profesorilor contra elevi, si juca bine. Anul acesta si la balul majoratului si la bachet, nu l-am vazut o clipa sa stea la masa si sa vorbeasca cu ceilalti profesori, ca de parca nu face asta zi de zi. Nu frate, era in mijloc multimii. Cel mai interesant era cand lua pauze de dans, nu mergea sa stea, lua microfonul si canta cate o balada, ba de jale, ba de fericire, ba despre ardeleni. In ceea ce priveste predatul, eu nu am mai vazut asa om. Vorbesc serios. O ora intreaga poate sa vorbeasca despre modificarea faunei in sudul Burkinei Faso ca urmare a incalzirii globale, fara sa ramana in pana de idei. Ca nu asculta multa lume, asta e partea a doua. Paradoxal, o parte din lume adoarme cu toate ca mentine un ton destul de ridicat si ferm. Cu harta sub brat si cu stirile actualizate mereu, zici ca e o enciclopedie ambulanta. Dar cel mai de apreciat e bunul simt si felul cu care se dedica fiecarei ore. Se vede ca el nu vrea sa lasa lucrurile asa cum sunt, nu e genul care sa vina la ora, sa preadea iar ora viitoare sa te asculte. El vrea sa vada ca ramai cu ceva, iar eu in orele in care am fost atent pot sa spun ca am avut multe de invatat de la dansul. Respect!
            Dar dintre toti profesorii parca, cel mai mare respect il am fata de Nicolae Sanda, profesorul de matematica. Si stiti de ce? Pentru ca a fost singurul care si l-a recastigat. Dupa ce am inceput clasa a 9-a cu un 3 si un 4 dupa ce in generala eram toba si slanina de matematica, credeam ca e ceva cu profesorul. Adica nu imi puteam gasi alta explicatie. Sigur ca purtam si eu o vina pentru note, dar inca mai cred ca nu in totalitate( niste mici neintelegeri la mijloc). Ce sa mai zic, ca a venit si tata la scoala sa vada care e treaba, insa eu trebuia sa rezolv aceasta ecuatie. Primul semestru l-am incheiat cu media 7, eu care pana atunci avusesem numai de 10 aproape. Nu trebuia sa ma dau batut totusi. Semestrul doi a mers mai bine. Asta cu exceptia lucrarilor in care totul era aproape perfect numai ca ori uitam sa explic una din relatii de unde am scris-o, ori eram prea superficial, ori se gasea ceva ce sa nu fie bine, iar notele veneau dar numai de 9. Mie imi trebuia zece. Cel mai tare a fost o lucrare, in care se cerea sa rationalizam o fractie. Am facut scurt intr-un rand, cu toate ca altii au umplut si o pagina. Rezultat bun, gandire buna, dar 9. Motivul? Am scris radical de ordin 4 din 18 insa bara de la “1” era pe linia de la patratel si nu se observa foarte bine [poza]. Punctul culminant a fost cand dupa vreo 10 note si teza mai trebuia o nota pe caiet. Dupa experienta din primul semestru stiam la ce sa ma astept: linie trasa, scris frumos, stilou acasa, creion in clasa, scriam si ora la care incepeam tema, etc. Si imi trage un 9, doar sa nu imi iasa media 10. Pfuai ca tot ma stropsea. De atunci am realizat ca el astepta tot mai multe de la mine. Cred ca daca imi dadea 10 nu ma motiva asa de tare. Si totul s-a schimbat incetul cu incetul. Apoi mergand la mai multe concursuri, olimpiade mi-am dat seama ce inseamna sa fii un profesor de matematica adevarat. Ce insamna sa organizezi un concurs, ce inseamna sa fi premiat pentru ca ai pregatit elevi si i-ai dus an de an la diferite competitii unde au luat premii. Nu e usor, insa satisfactiile cred eu ca sunt pe masura iar pentru tot ce m-a invatat eu ii multumesc foarte, foarte mult pentru ca o parte din reusitele mele i se datoreaza si lui.


  10. Tot respectul pentru:

    June 16, 2009 by Andrei Sălăgean

             Numai cuvinte de bine la adresa celor mai tari colegi si prieteni Farte Vlad si Pop Tudor, cu care m-am distrat de nici nu mai stiu de cate ori. Cu ei am petrecut, cu ei am iesit, cu ei am organizat iesiri, in Class, BB, Old House, Cafe X sau oricare alta locatie, am fost acolo si “am ras de ne-am spart”. Ei au fost genu de oameni care au reusit sa mai scoata lucrurile din monotonia clasica si sa mai dinamiteze treaba. Si la bine si la rau, si la reusite si la luat naspa, doua episoade sunt de neuitat. Ce fain o fost cand ne-am adunat noi in zi mare de Valentine’s Day si am zis sa spargem recordul. Fain frumos, incetu cu incetu, ca doar era rece am tot tras linii pe tabla pana ce la final, Tudor a castigat tricoul, cu toate ca eram la egalitate toti trei, dar trebuia un castigator. Si fraza aceasta nu are nici un sens precum nu aveau nici declaratiile de dupa ce am iesit de acolo. Cine a fost acolo stie. Dar ce naspa ne-o dat o tipa noua dupa balul majoratului, ca de aveam un shotgun cu un singur glonţ, nu pe ea o impuscam, ca erau sanse sa ratam, cred ca ne puneam in sir indian si primu tragea. Uei…nici nu vreau sa ma gandesc, ca la orice miscare in dreapta sau stanga vedeai fata ei, cu bune intentii cred, dar care radea intr-una, in stilul lui Joker. Nici absintu nu te facea sa uiti. Sau acele timpuri cand ne apucam si radeam ca prostii asa continuu, si radeam, si radeam si apoi venea replica: “Ba! noi nu mai tragem din narghilea inainte de ora de filozofie!”. Oameni potriviti la locul potrivit. Atunci cand nu aveam chef de nimic, atunci ma suna unul din ei sa mergem la o bere sau la o plimbare sa dezbatem teoria salamului feliat vertical. Si numa bine era!
             Apoi despre Melian Cristi nici nu mai stiu ce sa va mai zic. Pe el de cand il cunosc, si il cunosc de mult timp, a ramas cel mai bun prieten al meu. Inca de la camin, cand construiam macarale si se incalcea ata pe sul, noi faceam planuri de viitor, sa facem cariera. Partea naspa ca eu am plecat la gn.6 el la gn.3. Numai ca…e soarta aici frate…pe a 9-a hopa ca iara-s cu el in clasa. Si 4 ani aproape zi de zi am batut drumu la scoala si inapoi, ca si cu ochii inchisi as putea merge. 4 ani nu am pierdut vremea. Incepand cu orele de chimie, unde odata pur si simplu am facut febra musculara cat am ras cu el. Imi dadeau lacrimile mai ceva ca la banchet, anul asta. Si oare din ce cauza?! am gasit eu ceva asemanator unui ghiul si mi l-am tot bagat ba in nas, ba in spranceana, ba in buric, ca niste copii prosti radeam nu alta. Si ce fain scapam noi inca la biologie cand duceam hartile sau sa curatam brazii de liane. Mda atunci defapt o fost naspa, ca de la acele bradului sau molidului sau ce era, tot m-am impuns si ghici ce? toata lumea o crezut ca am raie. Poftim cultura! Insa cel mai reprezentativ tablou al solidaritatii noastre, unul fata de celalalt a fost in Anytime. Unu intr-o buda, unu in alta, dara fara sa stim. La un moment dat aud un blahh brahh…”-Cristi tu esti? -Da ma! -Esti bine? -Da ma! -No bineee brahhh!” si dupa juma de minut o tipa i se adresa de afara “-Te rog frumos sa iesi ca asta e baia de fete si vreau si eu sa o folosesc!”. Un alt lucru care il observi destul de rapid la el, inafara de faptul ca e “mætăl”, sunt abilitatile lui de skater inascut. Iti poate da ollie la orice ora, chiar si in pauza. Mai are de lucrat la finalizare, in rest totul e ok. Totusi dintre toate cel mai important e ca şogorii tot şogori raman. Merem noi in Cluj la Poli’ si ne rupem nu alta. Si cand ne intoarcem in Bistrita, liviu ne asteapta sa mergem si la un fotbal, ca doră asa i fain.